Cartea, ca o bijuterie unică

Gabriel Badea Păun, într-un moment de grație al vieții sale:  decorarea în 2010 de către M.S. Regele Mihai I cu Medalia pentru Loialitate-Regele Mihai

În epoca super tehnologiei, când toți scepticii planetei nu mai dau nicio șansă cărții tipărite, apare la Editura Corint o bijuterie a Galaxiei Gutenberg, care l-ar face fericit pe regretatul artist Ion Bitzan. Este vorba de cartea-album De la Palatul Domnesc de pe Podul Mogoșoaiei la Palatul Regal de pe Calea Victoriei, a cărei autor este Gabriel Badea Păun, doctor în Istoria Artei la Sorbona, cu un portofoliu impresionant de cărți. Subtitlul cărții este Arhitectura și Decoruri (1866-1944). Dar ar fi prea puțin să spun doar autor, pentru că Gabriel Badea Păun și-a pus la dispoziție arhiva sa personală extrem de bogată, cu fotografii și documente inedite din perioada celor patru regi ai României. Mai mult decât atât, acest rafinat cunoscător al picturii portretistice a secolelor XIX și XX trăiește cu fiecare rând, cu fiecare imagine, drama și zbuciumul acestei perioade de aur a României moderne, în mod paradoxal cea mai benefică perioadă a istoriei autohtone și, totodată, cea mai tragică și tulbure. De mulți ani, Gabriel Badea Păun este “obsedat” de acest subiect major al destinului  României, din punctul de vedere al istoricului de artă, născut la Sinaia, la umbra marior figuri ale României moderne. Există și o legătura specială cu familia regală. Stră-străbunicul lui Gabriel Badea Păun a fost profesorul de limba română al Regelui Ferdinand.

Să nu uităm că el a scris și volumul de succes Carmen Sylva, uimitoarea regină Elisabeta a României, 1843-1916, scrisă în 2003, și care a a avut zeci de reeditări, dar și o Antologie de poezii ale Reginei Elisabeta (Carmen Sylva).

Parcurgi această carte-album-bijuterie, de la Editura Corint, colecție inițiată și coordonată de istoricul Filip Lucian Iorga, cu „suflelul la gură”, sorbi fiecare cuvânt, fiecare imagine, fiecare fotografie. Sunt aici condensate în 139 de pagini biblioteci întregi de arhitectură, istorie, politică, viață socială, culturală, obiceiuri specifice României  moderne, odată cu „descălecarea” lui Carol I în 1866, în târgul prăfuit al Bucureștiului.

Pe lângă iconografia inedită care aparține autorului, mai sunt imagini și documente din Arhivele Naționale ale României și din Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române.

Cartea este structurată în patru mari capitole, care descriu, etapă cu etapă, devenirea unei case modeste de pe Podul Mogoșoaiei, în Palatul Regal de pe Calea Victoriei.

Cartea-album De la Palatul Domnesc de pe Podul Mogoșoaiei la Palatul Regal de pe Calea Victoriei

Primul capitol este intitulat De la modesta casă a grămăticului Nicola la cea a lui Dinicu Golescu. Între 1812 și 1815 au loc o serie de vânzari și casa grămăticului Nicola ajunge la stolnicul Dinicu Golescu. Se fac primle modificări în stil neoclasic, iar construcția devine un reper al Bucureștiului. Aici se adună elita intelectuală a Capitalei, iar în 1829, apare primul ziar românesc: Curierul Românesc. În 1837, după mai multe reparații, stolnicul Dinicu Golescu ridică casa la statutul de Casă Domnească. Alexandru Ioan Cuza este primul domnitor care a locuit în palat.

Al doilea capitol este numit Începutul unei noi domnii: Palatul între 1866 și 1881. El începe cu descinderea lui Carol I, la 10 mai 1866, care observă Casa Golescu, devenită, între timp, Palat Domnesc. Sunt extrem de grăitoare fotografiile lui Carol Popp de Szathmari (pictorul și fotograful Curții). Ebenistul Martin Stohr devine pentru trei decenii principalul furnizor al Curții.

Al treilea capitol surprinde momentul când România devine Regat: un nou Palat. La 10 mai 1881 are loc încoronarea Regelui Carol I, iar Curtea discuta aprins despre necesitatea edificării unui nou Palat. Franța va fi modelul spre care se va orienta arhitectul francez Paul Gottereau. El este cel care a construit și Palatul Cotroceni, Palatul CEC sau Biblioteca Fundaţiei Carol I. La 10 mai 1885, fotograful Franz Mandy surprinde inaugurarea Palatului Regal, dar și un ciclu de portrete ale Regelui și, mai ales, ale Reginei Elisabeta.

Ultimul capitol este denumit Un incendiu, noi vremuri, alt Palat. În noptea de 6/7 decembrie 1926 ia foc partea din mijloc a Palatului. Refacerea are loc  între anii 1927 și 1932, sub îndrumarea arhitectului Nicolae Nenciulescu. Noua inaugurare a Palatului Regal va avea loc la 1 ianuarie 1935, în prezenta Majestăţii Sale Carol al II-lea și a Patriarhului Miron Cristea. Regele Mihai apare în diferite ipostaze, de la micul copil nevinovat, nevoit să devină Rege la nici 6 ani, alături de mama sa, pe care a adorat-o, dar și în 1940, când Alexandru Vaida Voievod, președintele Camerei Deputaţilor, citește răspunsul la Mesajul Tronului cu prilejul deschiderii lucrărilor Parlamentului.

Corpul de gardă al Palatului este grav avariat de bombardamentele anglo-americane din aprilie 1944, iar bombardamentele din 23-26 august 1944 ale armatei germane au vizat Sala Tronului. Cortina cade definitiv la 30 decembrie 1947, când Regele Mhiai  I este nevoit să plece, luând calea exilului.

Este uluitor cum Gabriel Badea Păun, prin intermediul fotografiilor și al Cuvântului plin de har, reușeşte să ne poarte prin încăperile Regelui Carol I, ale Reginelor Elisabeta și Maria, ale Regelui Ferdinand și ale tânărului Rege Mihai I. Ca într-un carusel al copilăriei, istoria României cu emblematicele sale personalități se rostogolește peste noi.

Cartea a fost lansată, la București, în prezența autorului, la Târgul de Carte Gaudeamus. La mai puțin de o lună de la această lansare-eveniment, pe 5 decembrie, avea să ne părăsească Majestatea Sa, Regele Mihai I. Și într-un fel sau altul, mii și mii de oameni au trecut pragul Palatului Regal, mergând, fără să știe, pe urmele cărţii-album de suflet a lui Gabriel Badea Păun. O carte-mărturie, pe care foarte mulți dintre noi ar trebui s-o citească.

Cred că, dintre toate cărțile lui Gabriel Badea Păun, aceasta este expresia cea mai profundă și cea mai sensibilă a crezului său artistic și a idealului în care crede atât de mult: unicitatea Monarhiei, cea care pune deasupra Binelui Personal Binele Țării.

 

Gabriel Badea Păun

S-a născut la Sinaia, în 1973. Studii de istorie la Universitatea din Bucureşti; doctor în istoria artei al Universităţii Paris IV-Sorbona (2005).

Volume publicate: Monarhi europeni. Marile modele, 1848–1914, Editura Silex, Bucureşti, 1997 (împreună cu Ion Bulei); Carmen Sylva, Versuri alese, o antologie, Editura Eminescu, Bucureşti, 1998; Carmen Sylva, uimitoarea regină Elisabeta a României, 1843–1916, traducere din limba franceză de Irina-Margareta Nistor, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003, ediţie revăzută şi adăugită în 2007, 2008, 2010 şi 2012; ediţia franceză, Carmen Sylva, reine Elisabeth de Roumanie, Versailles, Via Romana în 2011, varianta în limba germană, Carmen Sylva, Königin Elisabeth von Rumänien-eine rheinische Prinzessin auf Rumäniens Thron, traducere de Silvia Irina Zimmermann, Ibidem Verlag, Sttutgart, 2011, cu o prefaţă de A.S.S. Principele Carl zu Wied; Carmen Sylva, Sagesse d’une Reine, prefaţă de A.S.S. Principele Radu al României, postfaţă de Gabriel Badea-Păun, Via Romana, Versailles, 2013; Carmen Sylva, Fluturi sărutându-se, Din cugetările şi poeziile unei Regine, ediţie îngrijită şi cronologie de Gabriel Badea-Păun, prefaţă de A.S.S. Principele Radu al României, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2013; Portraits de Société XIX-XXe siècles, prefaţă de Richard Ormond, Citadelles et Mazenod, Paris, 2007, cu varianta engleză The Society Portrait, from David to Warhol, traducere din limba franceză de Barbara Mellor, coproducţie Vendome Press, New York şi Thames & Hudson, Londra; lucrare distinsă cu Prix du Cercle Montherlant-Académie des Beaux-Arts (Paris, 2008); Le style Second Empire. Architecture, décors et art de vivre, prefaţă de Daniel Alcouffe, Citadelles et Mazenod, Paris, 2009 lucrare distinsă cu Prix Second Empire-Fondation Napoléon, (Paris, 2010); Mecena şi Comanditari. Artă şi mesaj politic, Noi Media Print, Bucureşti, 2009, lucrare distinsă cu Premiul Alexandru Tzigara-Samurcaş al Fundaţiei Magazin Istoric (2010); Pictori români în Franţa (1834–1939), Noi Media Print, Bucureşti, 2012.

A publicat de asemenea numeroase articole de istoria artei în reviste de specialitate din Franţa şi România: Bulletin de la Société de l’histoire de l’art français, Nouvelles de l’Estampe, Revue de la Bibliothèque Nationale de France, Revue roumaine d’histoire de l’art etc.

A organizat trei expoziţii consacrate unor personaje din Familia Regală a României: Elisabeta, Doamna şi Regina României, 1843–1916 (noiembrie–ianuarie 1993); Principesele române (12–29 mai 1994), amândouă la Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, precum şi Fotografie şi document. Relaţii româno-canadiene în primele decenii ale secolului al XX-lea (1 iulie–1 august 1998) la Muzeul Naţional de Artă al României.

La începutul anului 2009 a fost decorat cu ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler şi în 2010 de către M.S.Regele Mihai I cu Medalia pentru Loialitate-Regele Mihai.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 9
Irina Budeanu 22 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.