LIVE TEXT România va solicita sprijin la Summitul NATO. Mize uriașe privind securitatea și apărarea

UPDATE 18.30 Câteva state au semnat o declarație pentru înființarea Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență. România este membru fondator

„Noi, liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei, reuniți astăzi la Summitul NATO de la Ankara, ne anunțăm intenția comună de a înființa Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB).

Într-un moment în care aliații își sporesc investițiile în apărare, își extind capacitățile industriale și accelerează producția de capabilități critice, recunoaștem necesitatea mobilizării, la scară largă, a capitalului public și privat pentru a sprijini prioritățile noastre în materie de apărare, securitate și reziliență.

Ne reafirmăm angajamentul comun de a colabora pentru înființarea DSRB. Negocierea cu succes, la Montréal, a Articolelor Acordului de constituire a DSRB oferă baza necesară pentru a avansa împreună în acest demers.

Prin valorificarea unei baze solide de credit, DSRB este concepută pentru a extinde accesul la finanțare, a reduce costurile de finanțare și a sprijini extinderea capacităților industriale în statele membre. Subliniem că DSRB este menită să completeze, și nu să dubleze, alte instrumente naționale și multilaterale care urmăresc creșterea producției din domeniul apărării.

Ne angajăm să oferim leadershipul necesar pentru a avansa înființarea DSRB cu urgența impusă de actualul context geopolitic, astfel încât banca să își poată începe operațiunile cât mai devreme posibil, în cursul anului 2027”, se arată în document.

Nicușor Dan:

„Noua instituție financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în domeniul apărării și securității, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanțare și sprijinirea dezvoltării capacităților industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii”, a transmis șeful statului într-un mesaj pe Facebook.

UPDATE 16.50 Nicușor Dan a avut o întâlnire cu delegația Congresului SUA.

Ahead of the #NATOSummit2026, I had a productive meeting in #Ankara with
a bipartisan U.S. congressional delegation.

We had a very good discussion about the importance of the Transatlantic Bond and our shared priorities on the Allied agenda. We also explored concrete ways… pic.twitter.com/b7c1YGDDhr

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) July 7, 2026

• Senator Jeanne Shaheen (D-NH), Co-Chair, Senate NATO Observer Group | Ranking Member, Senate Foreign Relations Committee
• Senator Mike Rounds (R-SD), Senate Armed Services Committee
• Senator Christopher Coons (D-DE), Senate Foreign Relations Committee
• Senator Dick Durbin (D-IL), Senate Committee on the Judiciary
• Representative Mike Turner (R-OH 10th), House of Representatives

UPDATE 15.00 Donald Trump a aterizat în Turcia.

Președintele american a ajuns în Ankara în jurul orei 14.00, cu un Air Force One, conform Reuters. El a fost întâmpinat de omologul său, Erdoğan.

UPDATE 14.50 Zelenski a cerut sprijin pentru apărarea aeriană

„Atât timp cât acest război continuă, vă rog să ne ajutați să obținem mai multe rachete pentru apărarea aeriană. Aceasta este prioritatea noastră principală în acest moment. Suntem capabili să facem tot restul singuri, însă când vine vorba de apărarea aeriană avem nevoie de hotărârea și sprijinul partenerilor noștri.

Îi încurajez pe toți cei prezenți aici și pe toți partenerii noștri din NATO să colaboreze îndeaproape cu noi, cu Ucraina, pentru a dezvolta capacități moderne de apărare și protecție împotriva fiecărui tip de amenințare reprezentată de drone”, a spus președintele Ucrainei.

Totodată, Zelenski a mulțumit liderilor țărilor care afirmă în mod clar că Ucraina își are locul în NATO.

UPDATE 14.15 Volodimir Zelenski a ajuns la Summit.

UPDATE 13.50 Ministrul Apărării explică ce a cerut România Aliaților, în contextul amenințărilor.

„Se vorbește de o sporire a NATO pe flancul estic. Se vorbește de țări care, pentru a spori prezența NATO pe flancul estic, să mute capabilități și în România. Este o chestiune pe care o avem intens în discuție după situația de la Galați. Este o chestie pe care am cerut-o în luna februarie a anului 2026, dar este o decizie care ține în final de țările care decid să facă asta.

Discuțiile cu trei dintre aceste țări sunt avansate, dar fiind un subiect în fiecare țară sensibil, respectuos este să-i lăsăm pe ei să anunțe că au finalizat tot parcursul intern pentru a putea să trimită capabilități suplimentare aici”, a afirmat Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță.

Dialogul cu Ucraina – autodetonarea dronelor

„Am mers și pe o altă latură, pentru că asta e pentru a proteja noi activ teritoriul național și NATO, însă se pot face lucruri și din partea cealaltă. De aceea, am transmis oficial ministrului Apărării din Ucraina o solicitare prin care am transmis că este rezonabil pentru România să fie anunțată că orice dronă care e lansată la apă în Marea Neagră în Ucraina este preprogramată ca atunci când intră din greșeală, din orice condiții în apel teritoriale românești, să se autodetoneze. Asta se poate face preprogramând drona respectivă, chiar dacă între timp nu mai au comunicații cu drona. Este o decizie autonomă pe care microprocesorul dronei o poate lua chiar dacă nu se mai comunică cu ea”, a explicat ministrul.

UPDATE 13.30 Au fost anunțate mai multe contracte semnate și de România.

Radu Miruță, ministrul Apărării:

„O serie de memorandumuri la care România Erste parter, cu privire la apărare antiaeriană de joasă altitudine. La nivelul NATO se discută o serie de acțiuni pentru e mai bună soluție tehnică de apărare cu ținte de joasă altitudine. S-a semnat un memorandum cu training pentru piloți în mai multe locuri din Europa.

S-a semnat NATO Drone Edge, un proiect prin care țările membre admit să facă achiziții în comun pentru drone. Un fel de marketplace testat de NATO, din care țările vor putea cumpăra produse coordonate la nivel NATO.

E un semnal foarte bun pentru că România își menține creșterea cheltuielilor pentru apărare. Asta e o asumare a tuturor țărilor membre la Summitul Haga de anul trecut.

Prin ceea ce a făcut România prin SAFE, iar asta este apreciat la nivel internațional, am gândit în interiorul României un mecanism ca prin banii pe care îi cheltuim să punem în funcțiune noi capacități, fabrici de producție în interiorul României”.

Știre inițială

Liderii Alianței se reunesc la Summitul NATO de la Ankara, într-un climat de securitate care continuă să se degradeze ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a evoluțiilor din Orientul Mijlociu. În acest context, Aliații vor pune accent pe menținerea unității transatlantice și pe reconfirmarea priorității acordate apărării colective.

„Sarcina care ne așteaptă este clară: să transformăm angajamentele Aliaților în rezultate concrete. Creșterea investițiilor, a producției industriale și sprijin continuu pentru Ucraina. Toate acestea contribuie la un NATO mai puternic și la o securitate sporită pentru noi toți”, este mesajul transmis de secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Principalele teme care se vor regăsi pe agenda Alianței la Summit sunt:

• îndeplinirea angajamentelor privind creșterea bugetului pentru apărare și asumarea unor responsabilități crescute ale Aliaților europeni
• continuarea sprijinului acordat Ucrainei
• efortul de consolidare operațională și industrială a Alianței, ca efect cumulat al dezvoltării companiilor, producției și inovării tehnologice

Vor fi adoptate mai multe documente oficiale, printre care Declarația Summitului, prin care se întărește ideea că NATO rămâne concentrat pe sarcina sa principală, anume apărarea colectivă a tuturor Aliaților.

Apărarea, tema centrală la Summitul NATO, două componente

Creșterea cheltuielilor

Prin Summitul de la Ankara, NATO vrea să demonstreze că Aliații sunt angajați pe direcția creșterii semnificative a investițiilor în apărare până în 2035, respectiv atingerea pragului de 5% din PIB:

• 3,5% – nevoile esențiale în materie de apărare
• 1,5% cheltuieli conexe – investiții mai ample legate de apărare și securitate, de exemplu pentru protejarea infrastructurii critice, apărarea rețelelor, asigurarea pregătirii și rezilienței civile, inovarea și consolidarea bazei industriale de apărare.

La summitul NATO din 2025 de la Haga, aliații s-au angajat să investească 5% din produsul intern brut (PIB) în apărare, să își consolideze forțele armate și să asigure o partajare mai echitabilă a sarcinilor pentru aliații de ambele părți ale Atlanticului.

Capacități militare

NATO joacă un rol important în a ajuta Aliații să își dezvolte capacitățile militare, inclusiv prin achiziționarea de noi sisteme de armament, vehicule și alte echipamente majore.

Dezvoltarea acestor capabilități este o responsabilitate națională, dar coordonarea NATO îi ajută pe membrii săi să identifice și să achiziționeze echipamentele de care au nevoie pentru a se apăra pe ei înșiși și pe aliații lor în orice moment. De asemenea, asigură că sistemele naționale sunt capabile să se integreze perfect și să funcționeze împreună atunci când este necesar. Colaborarea cu industria de apărare este vitală pentru aceste eforturi.

Sprijinul NATO pentru Ucraina

Este un alt punct pe ordinea de zi. Prin intermediul listei de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL) , NATO coordonează achiziționarea de echipamente de apărare critice din Statele Unite de către alți aliați și parteneri NATO.

În cadrul PURL, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) al NATO identifică în mod regulat pachetele de echipamente și muniții de care Ucraina are nevoie și pe care Statele Unite le pot furniza în volume mai mari decât aliații europeni și Canada singure.

Aliații – individual sau în grupuri – sunt apoi de acord să ofere finanțare pentru aceste pachete, iar NATO coordonează livrarea echipamentelor către Ucraina.

Începând cu iunie 2026, aliații s-au angajat să finanțeze echipamente militare în valoare de peste 6 miliarde USD provenite din SUA prin intermediul PURL, iar livrările sunt în curs de desfășurare.

Criticile lui Trump la adresa NATO

Cu doar câteva zile înaintea acestui Summit, Donald Trump a acuzat Alianța că nu a fost alături de SUA.

„Este ridicol ca Statele Unite să continue această relație unilaterală cu NATO. Ei nu au fost alături de noi!”, a scris Donald Trump pe Truth Social.

Președintele american a criticat în nenumărate rânduri statele aliate pe motiv că nivelul contribuțiilor europene pentru apărare ar fi la un nivel scăzut.

„Statele Unite cheltuiesc mai mulți bani în NATO decât orice altă țară, cu mare diferență, pentru a le proteja, fără a obține niciun beneficiu în schimb”, a afirmat Trump.

„Avem unele care sunt rămase în urmă, fie pentru că nu cheltuiesc suficient, fie pentru că nu se află pe o traiectorie credibilă pentru îndeplinirea angajamentelor asumate la Haga”, a întărit și ambasadorul SUA la NATO, Matt Whittaker. El a avertizat că președintele Trump „așteaptă din partea tuturor aliaților să-și intensifice eforturile și să se angajeze urgent pe calea celor 5%”.

Administrația Trump deja a început să reducă unele dintre angajamentele asumate. Washingtonul a notificat oficial NATO cu privire la reducerea participării sale la forțele NATO (Modelul de Forțe al Alianței). Astfel, NATO discută despre înlocuirea capabilităților americane, iar aliații europeni iau deja în considerare posibilitatea de a se apăra fără sprijinul SUA în cazul agresiuni militare împotriva lor, conform Bloomberg.

„Un moment istoric”

„Cred că acesta este un alt moment de cotitură important. Din această perspectivă, faptul că europenii încep cu adevărat să-și asume o responsabilitate mai mare în cadrul Alianței poate fi considerat un moment istoric”, a spus șeful apărării olandeze, generalul Onno Eichelsheim

Întâlnirea Trump – Zelenski

În marja Summitului, se așteaptă un dialog între Donald Trump și Volodimir Zelenski, pentru reluarea eforturilor de a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat duminică un înalt oficial american pentru Reuters.

„Câmpul de luptă a înghețat, în mod evident, în ultimele câteva luni, iar niciuna dintre părți nu înregistrează progrese semnificative”, ar fi declarat oficialul.

„Președintele resimte o urgență în încercarea de a opri această situație”. Trump le va solicita, de asemenea, aliaților NATO să își majoreze cheltuielile pentru apărare, ar fi adăugat oficialul, care a specificat că în timpul Summitului vor fi anunțate acorduri în domeniul apărării în valoare de miliarde de dolari.

Președintele american a avut discuții, recent, atât cu liderul ucrainean, cât și cu Putin

Ieri, președintele SUA a declarat că este convins că atât președintele rus Vladimir Putin, cât și președintele ucrainean Volodimir Zelenski doresc să pună capăt războiului din Ucraina.

„Ei bine, cred că Putin simte presiune. El vrea să pună capăt acestei situații, iar Ucraina vrea să pună capăt, suntem în discuții și vom vedea dacă putem pune capăt”, a declarat Trump reporterilor de la Casa Albă.

Statele Unite au avertizat Polonia că Rusia ar putea pregăti, în următoarele luni, o acțiune militară limitată împotriva unui stat NATO, cu scopul de a testa reacția Alianței și de a pune presiune pe Occident să reducă sprijinul pentru Ucraina.

Avertismentul ar fi fost transmis Varșoviei pe baza unor informații ale serviciilor americane, relatează presa poloneză Onet, citată de La Stampa.

Scenariul luat în calcul nu este un război deschis între Rusia și NATO, ci o acțiune controlată, prezentată eventual drept accident sau eroare. Potrivit acelorași informații, Rusia ar putea încerca un atac cu rachete sau drone asupra infrastructurii critice.

Implicațiile Summitului NATO pentru România

Este al doilea Summit organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima oară ca Aliat, așadar are o dimensiune simbolică pentru țara noastră.

În cadrul Summitului, președintele Nicușor Dan va reconfirma statutul țării noastre de Aliat de încredere.

De asemenea, va accentua importanța continuării sprijinului pentru securitatea în regiunea Mării Negre și întărirea posturii de descurajare și apărare în mod unitar pe Flancul Estic.

România va solicita ajutor de la NATO

Șeful statului va atrage atenția, la Summitul NATO, asupra consecințelor pe care acțiunile Rusiei le au la nivel regional, inclusiv asupra României, cu accent, în acest context, pe necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime.

România va solicita NATO să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări, prin asigurarea unei posturi de descurajare și apărare puternice și a unei prezențe militare corespunzătoare în zonă și pe teritoriul României.

În urma incidentelor cu drone, România a solicitat oficial sprijin din partea NATO pentru transfer de tehnologie militară și sisteme de apărare anti-drone.

Totodată, Nicușor Dan va avea și o serie de întâlniri bilaterale.

În paralel, Prima Doamnă Mirabela Grădinaru va participa la evenimentele organizate de Prima Doamnă a Republicii Turcia, Emine Erdoğan.

Ce vrea România să obțină la Summit-ul NATO de la Ankara?