Ce am spus (107)

În acest spațiu, puteți citi fragmente din opera lui Gheorghe Schwartz „Ce am spus“ apărută la Mirador, Arad, 2019.

(107.) Starea literaturii şi starea naţiunii

„… în ce raporturi stă această literatură cu societatea noastră şi cu criteriul absolut care se poate aplica literaturii în genere?“

Între starea literaturii şi starea naţiunii există o relaţie ca între parte şi întreg.
Nu pot decât să repet iar şi iar că naţiunea noastră ar duce-o bine dacă:

  1. Cuvântul ar avea valoare;
  2. Ierarhiile n-ar fi complet distorsionate;
  3. Nu s-ar începe doar, ci s-ar şi termina ceea ce se începe.

Deci:
1. În societatea noastră, cuvântul nu este respectat pe mai niciun palier, nici în cutume, nici în lege: Mitică, dacă se înţelege ferm cu Costică să se întâlnească mâine la ora şapte, nu vine niciunul dintre ei la locul şi ora (convenită oricât de solemn); la fel legile sublime, dar care nu se aplică. Cum literatura se bazează tocmai pe cuvânt, precaritatea folosirii acestuia atât în viaţa privată, cât şi în cea publică se răsfrânge şi în scris: un scris frumos, un stil desăvârşit, mai puţin un conţinut depăşind propria biografie.

  1. În societatea noastră, ierarhiile se fac în funcţie de oameni, şi nu de ceea ce produc ei. Este mai important pentru accederea într-o funcţie ca şefului lui Mitică să-i fie simpatic individul Costică, decât dosarul profesional al aceluiaşi. Şi iarăşi: artiştii sunt fiinţe boeme, aşa că în viaţa noastră literară ierarhiile se fac faţă în faţă. Dacă eşti la curent cu relaţiile dintre autor şi recenzent, citind o consemnare a unei cărţi într-o revistă, ştii de la început, în funcţie de semnătură, dacă articolul va fi laudativ sau nu. Este infinit mai important pentru accederea pe o scară de valori ca lui Mitică să-i fie simpatic Costică, decât însăşi cartea comentată.
  2. Începem şosele, începem tunele, începem pasarele. Doar le începem.

Între starea literaturii şi starea naţiunii există o relaţie ca între întreg şi parte.
Literatura noastră ar duce-o bine dacă:

  1. Opera, şi nu charisma autorului ar face subiectul evaluării critice;
  2. Dacă s-ar şi citi despre ceea ce se scrie.
  3. Dacă (şi) scriitorii ar duce măreţele proiecte până la capăt.

În rest, toate bune: mergem pe mâna alor noştri…

(Ancheta revistei Apostrof, nr. 4, 2015)

Recomanda

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.