Ce e mult strică. Franța cheltuiește 200 de mil. de euro ca să scape de exces

Franța produce  prea mult, iar prețul de vânzare este sub prețul de producție. Apoi războiul din Ucraina,

Ce e mult strică. Franța cheltuiește 200 de mil. de euro ca să scape de exces

Franța produce  prea mult, iar prețul de vânzare este sub prețul de producție. Apoi războiul din Ucraina,

Franța produce  prea mult, iar prețul de vânzare este sub costil de producție. Apoi războiul din Ucraina, precum și creșterea mare a prețurilor. Toate acestea i-au făcut pe cumpărători să renunțe la bunuri neesențiale, cum ar fi vinul.

Guvernul francez încearcă să îi ajute pe producători și a pus deoparte 200 de milioane de euro cu care va finanța distrugerea producției în exces.

Banii sunt „destinați să oprească prăbușirea prețurilor și pentru ca producătorii de vinuri să poată găsi din nou surse de venit”, a spus ministrul Agriculturii Marc Fesneau. Oficialul a subliniat însă  că industria trebuie „să privească spre viitor, să se gândească la schimbările obiceiurilor în rândul consumatorilor și să se adapteze”.

Cea mai mare zonă viticolă a țării, regiunea Languedoc, a fost puternic afectată de scăderea cererii de vin. Ea este cunoscută  pentru vinurile sale roșii.

Alcoolul din vinul distrus va fi vândut  și utilizat de companii pentru dezinfectant al mâinilor, produse de curățare, dar  și parfumuri.

„Producem prea mult, iar prețul de vânzare este sub prețul de producție, așa că pierdem bani”, a explicat Jean-Philippe Granier, de la asociația producătorilor de vin din Languedoc

Distribuie articolul pe:

15 comentarii

  1. @Ion Ion: ai dreptate. Chiar daca rusii cumpara vinuri BUNE (de Bordeaux, unele chiar ale rusilor însisi, care-au cumparat domenii acolo, sau descendentilor lor), si alea aruncate, nu prea-s bune. Tocmai, însa, fiindca tipii (si americanii) cumpara vinuri BUNE (adica SCUMPE) economia franceza se resimte grav: a pierdut o piata de desfacere de vreo 145 000 000 de suflete. Si nu numai comertul de vin e-n discutie, ci si santierele navale, industria petroliera, cultura, supermagazinele (nu pentru mâncare. În afara de pâine. La care-n curând o sa fie coada, fiindca din grâu rusesc si ucrainean, din care, actualmente, se consuma rezervele. Pentru produse de prima intrebuintare. Chimice si pentru animale, inclusiv si mai ales. Pamântul, ramas, în Franta, fara-ngrasaminte. Si multe altele).

  2. „Franța produce prea mult, iar prețul de vânzare este sub costil de producție. Apoi războiul din Ucraina, precum și creșterea mare a prețurilor. Toate acestea i-au făcut pe cumpărători să renunțe la bunuri neesențiale, cum ar fi vinul.”

    N-am intalmit asa multe contraziceri la un loc pana acum. Continuati, pentru ca meritati, cuvintele, oricum sunt asamblate va schimba lumea.

  3. Ne-am tampit complet noi oamenii pamantului.Adica in loc sa dea vinul gratis prietenilor,cunostintelor,strainilor,martienilor,viticultorii cer bani,adica tot de la aia,sa arunce si sa distruga vinul respectiv.Eu ma angajez sa distrug 2-3 litri de vin in exces GRATIS.Ce de tampiti pe lumea asta,nu invata nimic din istorie.Burebista a distrus viile dacilor si de atunci o tinem intr-o slugarnicie sclavagista la altii.Dar nebunii aia cu sarutul frantuzesc nu s-au gandit si din primavara ca nu au cui vinde sa nu mai cheltuie bani si munca….

  4. Cum poate un război dintre doua țări, care in total nu reprezintă nici 2% din economia mondială,și n-au nimic cu producția vinului,sa afecteze producția de vin in Franța…???!!Problema economică în spațiul european e de altă etimologie – criza și recesia în spațiul european a început independent de război..sa inceput atunci când sa inceput COVID-ul…dar asta e alta problema…mecanismul acestei economii e foarte fin…un „fir de colb” nimerit in acest mecanism îl defectează imediat….depinde de Wall street,și da,aici deja sunt probleme, care se răsfrânge peste tot globul…unde dai și unde crapă…

  5. ps : Franta : criza covid + distrugerea vinurilor (si nu numai) = explozia datoriei interne. Pe care tot populatia s-o plateasca, prin impozite. În Franta fiind si milioane de migranti clandestini : care, adica, nu le platesc. Ori lumea cu venituri de pâna la 1000 euro/luna, care, nici ea, nu le plateste. Si-n majoritate, sade-n locuinte sociale (ghetto-uri, adica. Pardon, blocuri „le Corbusier”. „Cetatile” … „bucuriei” de mii de-apartamente într-o singura cladire din ghetto. Ori taranii, majoritatea, cu „salarii” de câteva sute de euro/lunar (tipii au productie proprie, pe care o vând, si sunt organizati si-n cooperative de productie, marea lor parte reusind sa-si plateasca, însa, numai un „salariu” de mizerie).

  6. @Liliana Vornicu : titlul e superb. Scurt si cuprinzator. Rezuma tot : cheltuieste ca sa faca … „economii”. Prostia omeneasca. @Belphegor : nu erau vinuri de calitate. Sunt si la doi bani sticla. Vinurile din Languedoc: la fel alora din România si Germania (din marile suprafete): unele dintre ele, nepreastiind ce-i aia strugure. + pamântul de cultura: obosit (vezi parcele-n Burgundia, Les Hospices de Beaune, inclusiv, care sunt în refacere, adica pe care nu se mai recolteaza) + butasii, rod al ani de zile de munca. Un vin bun fiind si rar, si scump. Guvernul lui Macron, însa, întotdeauna a „investit” în paguba: întâi, ca sa oblige lumea sa sada acasa-n timpul covid. Rezultat: depresiuni drastice (atât personale, cât si depresiunea economica), desocializare, violenta, copii care nu le mai fac fata ritmurilor scolare, exploziile traficului de droguri, somajului …). Si-acuma, ca sa distruga vinuri. Care se pot transforma-n otzet, respectiv, în detergenti. Si-n privinta-ntrebarii: anul asta este, pâna acuma, exceptional, dpdv viticol. Recolta de grâne din din Ucraina: s-o arunce. Fiindca … a depasit, într-adevar, asteptarile, însa-n radiatii. Daca era vorba de ceva util, de folosit, americanii nu s-ar fi plâns de ce sa faca. Sa doarma cum si-au asternut. La fel si-n Franta cu vinurile : proces de vinificatie dubios, pe alocuri. @Mishu: din conditiile de productie fac parte si butoaiele si pivnitele. Temperatura scazuta si constanta fiind obligatorie. @Olingpia Gafosdea: n-ai habar de nuante. Productia PROPRIE nu-i tot una cu aia INDUSTRIALA. În marile suprafete = 99 % de vinuri, INDUSTRIALE. Si majoritatea, proaste. Se vede ca nu te pricepi nici la ce, nici cum, si nici unde sa cauti.

  7. Da. Incalzirea globala produce si supraproductie. In Franta si Ucraina. Nu numai palalaie in Canada si Grecia.

  8. Crize de supraproducție la vinurile din Franța, Spania şi Italia au fost mereu. Încă din anii ’60 producătorii deschideau vanele cisternelor pe marginea drumurilor şi îşi aruncau vinul, în semn de protest, şi pentru a cere sprijinul autorităților.
    Aşa că nimic nou sub soare, iar când publicați un articol, puțină documentare nu strică.

    Dar apropo de soare: parcă era încălzire globală, care pârjoleşte şi distruge tot. Cum se face atunci de vedem producții record la vin, cereale (americanii din Ucraina nu ştiu ce să mai facă cu recolta care a depăşit aşteptările) şi tot aşa?

  9. Vinul se poate pastra de la un an la altul si invechit isi mareste valoarea. Beleaua e , cum spune un „nea” din cartier ca tineretul nu mai bea vin , mai ales , rosu.

  10. „Producem prea mult,”
    -nu e chiar asa:
    parshivii „au uitat” de imbatranirea vinului(!)
    nu mai vor sa produca vin DE CALITATE ci poshirca
    ii ajuta si Statul printr-o SUBVENTIE.

  11. Fii serios, omule! Vinurile franțuzești sunt supraevaluate. Cele italiene și chiar românești, cele din segmentul premium bineînțeles, sunt cu mult peste, raportat la calitate/preț. Nu vreau sa-mi aduc aminte de un episod trăit personal, acum 16 ani in Provence, când am închiriat o casa de vacanța pe teritoriul unui chateaux când, din curtoazie, am cerut proprietarului sa-mi vândă și mie 6 sticle din producția proprie, mi-a cerut un preț mai mare decât cel cerut in Carrefour la același sortiment…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.