Astăzi nu mai definim masculinitatea sănătoasă prin tiparele rigide ale trecutului, în care bărbatul era învățat să fie dominant, tăcut emoțional și mereu în control. Într-o lume în schimbare, în care relațiile, identitatea și vulnerabilitatea capătă noi sensuri, apare nevoia unei redefiniri profunde. Astăzi mamele din familiile educate din oricare colț al lumii încearcă să își încurajeze copiii, fete sau băieți, să-și exprime sentimentele, să fie vulnerabili și să accepte egalitatea cu partenerii lor de viață.
Însă lumea se schimbă în altă direcție decât ne așteptăm mulți dintre noi. Atât documentarul „Inside the Manosphere”, cât și filmul „Adolescence” explorează, fiecare în felul său, criza și transformarea masculinității contemporane.
Documentarul „Inside the Manosphere” scoate la lumină un fenomen online tot mai influent: comunități de bărbați care se simt pierduți, respinși sau lipsiți de sens și care caută răspunsuri în ideologii toxice. Acolo, masculinitatea este prezentată ca putere asupra celorlalți, în special asupra femeilor, ca succes material și control emoțional absolut. Însă această viziune nu face decât să adâncească izolarea și frustrarea. În loc să ofere soluții reale, ea creează o iluzie a forței, bazată pe negarea vulnerabilității.
Citește și: Între interes și cruzime, opinia publică nu caută adevărul, ci supunerea
Prin contrast, o masculinitate sănătoasă presupune tocmai acceptarea acestei vulnerabilități. A fi bărbat nu înseamnă a nu simți, ci a învăța să îți înțelegi emoțiile și să le exprimi fără rușine. Înseamnă să recunoști frica, tristețea sau nesiguranța fără a le transforma în furie sau agresivitate. În acest sens, masculinitatea sănătoasă devine un spațiu al echilibrului interior, nu al dominației.
Filmul „Adolescence” surprinde cu sensibilitate această etapă critică în formarea identității masculine. Personajul principal trece prin confuzie, presiuni sociale și nevoia de validare, dar și prin momente de introspecție autentică. Filmul arată că băieții nu se nasc cu modele sănătoase de masculinitate, ci le învață — fie din familie, fie din societate, fie din mediul online. Atunci când aceste modele sunt limitative sau toxice, rezultatul este o generație de tineri dezorientați.
În spațiul balcanic, inclusiv în România, masculinitatea a fost mult timp construită în jurul ideii de autoritate, rezistență și sacrificiu.
Bărbații au fost crescuți să „nu plângă”, să fie capul familiei și să își dovedească valoarea prin muncă și control. Moștenirea istorică — de la societăți tradiționale rurale până la perioada comunistă — a consolidat imaginea bărbatului dur, autosuficient și uneori distant emoțional. În multe familii, afecțiunea nu era exprimată verbal sau fizic, iar vulnerabilitatea era asociată cu slăbiciunea. Această cultură a creat generații de bărbați care au învățat să își reprime emoțiile, dar și să se lupte cu dificultăți în a construi relații bazate pe deschidere și empatie.
Masculinitatea sănătoasă înseamnă responsabilitate — nu doar față de ceilalți, ci și față de sine. Înseamnă respect, empatie și capacitatea de a construi relații bazate pe egalitate. Nu exclude forța, dar redefinește forța ca fiind capacitatea de a rămâne calm în conflict, de a proteja fără a controla și de a susține fără a domina.
Un bărbat sănătos emoțional nu se definește exclusiv prin succes profesional sau statut social. El își permite să fie complex: partener, prieten, tată, dar și individ cu nevoi și limite. În loc să caute validare externă constantă, își construiește o identitate autentică, bazată pe valori personale.
Citește și: Viața pe repede-nainte: ce pierdem când nu mai avem timp să ne plictisim
Atât documentarul, cât și filmul despre care am amintit (și pe care vă invit să le vedeți) evidențiază o realitate importantă: băieții și bărbații au nevoie de ghidare, nu de judecată. Demonizarea masculinității nu rezolvă problema, la fel cum nici glorificarea unui model rigid nu ajută. Soluția stă în educație emoțională, în modele pozitive și în spații sigure unde bărbații pot vorbi deschis.
Oricât ar speria, masculinitatea sănătoasă nu este o slăbiciune, ci o formă matură de putere. Este capacitatea de a fi autentic, empatic și responsabil într-o lume care, paradoxal, a învățat bărbații să se ascundă și să se mintă despre banii lor, puterea și nevoile lor. Redefinirea ei nu este doar necesară, ci esențială pentru o societate mai echilibrată.
De asta le sunt foarte recunoscătoare bărbaților care au alături în viață femei puternice, curajoase, femei care conduc companii mari sau proiecte cu mare impact, le sunt alături și le susțin arătându-le admirația pentru ceea ce fac zi de zi. Și știu că și doamnele la care mă refer au atenție, respect și admirație pentru domnii din viețile lor.
Fibrele musculare nu se-nmulțesc nici ridicînd greutăți, nici înghițind prostii, doar se umflă. Unii zic că umflatul după mersul la sală e fie inflamarea fibrelor, fie acumulare de apă, fei amândouă deodată. Nici una nici alta nu sînt naturale.
Ce nu spune duamna Bazavan este ca : Masculinitatea in ziua de azi se masoara dupa lungimea si grosimea stromeleagului si a contului bancar.Restul este pentru fleti…
femeile care cred ca pot face ce fac barbatii, si invers, se inseala. nimeni nu vrea femeie barbat sau barbat femeie
Progresiștii neo marxiști au rezolvat problema masculinității „toxice”. Au trecut de la macho man la matcha man .
Vrem părerea unui psiholog mascul. Cristian Andrei ar fi indicat. V ar conveni un articol despre femei și feminitate, scris de un bărbat?
Pentru cenzor Masculinitatea sanatoasa inseamna :”Minte scurta poale lungi!” ,apud Eminescu. Poate lasi comentariile ,mai ales cele ce spun ceva sa treaca.
Unde ai gasit animalul din poza?
Subiectul asta de masculinitate sănătoasă ,la ora actuala cel putin in Romania, nu se poate comenta pt. ca nu mai exista .A fost o data asa ceva, acum inafara de circari ,care isi inchipuie ca sunt masculi ,asa cum arata ei ,se inseala amarnic.Nici macar din punct de vedere al potentei sunt cu mult sub nivelul adevaratilor masculi care erau inainte.
Pentru mine (și nu numai) masculinitatea adevărată înseamnă tuns-ras la tâmple și ceafă precum și pe piept, glezne și sub braț. Dacă-i trebuie păr masculului atunci îl poate cultiva pe față, și-n grădină…. Musai ochelari gen Theodor Nicolescu (Dumnezeu să-l odihnească) ghiuluri și lanțuri de aur și nelipsitele tatuaje de sus până jos. Pectoralii și brațele lucrate la sală, în schimb picioarele ca de pui de Gostat. Că de-aia l-a înzestrat natura cu picioare, ca să meargă-n mâini!
Despre masculinitate intrebati-l pe Botezatu. O fata mai gasesti, dar un prieten, greu.
Din perspectiva unui oras mai rasarit simplu de vorbit, iesi afara din locuinta te loveste joburi fara sa vrei. Lipsa presiunii permite libertatea de a filozofa
Din perspectiva multora fara localitati importante se cam ingusteaza oportunitatea de orice de la educatie, oferte de angajare si in cele din urma bani, femeile pot fi in situatii mai dificile ca barbatii. Politica asta de stransul curelei agraveaza si mai rau situatia si asa