Ce învață elevii folosind mediul virtual

În prezent, mulți copii nu ştiu ce înseamnă joaca de-a v-ați ascunselea, au uitat parcă să comunice unii cu alţii, iar şcoala nu se mai regăseşte pe lista lor de priorităţi. Chiar dacă majoritatea copiilor îşi petrec timpul în fața calculatorului, pe telefon sau pe tabletă, ei le folosesc mai mult pentru distracție şi socializare, decât pentru informare şi învăţare.

Cu toate acestea, psihologul Cristina Angela Tohănean este de părere că elevii nu ar trebui îndepărtaţi de tehnologie, ci este datoria cadrelor didactice şi a părinţilor de a o integra în educaţia lor: „Gadgeturile fac parte din viaţa unui copil şi adolescent, sunt componente de neseparat, iar în acest moment este foarte greu, spre imposibil, să-i mai captezi elevului atenţia cu mijloacele clasice de învăţare. Succesul procesului de învăţare modern constă în a-i capta atenţia cu un dispozitiv tehnologic cu care el este familiarizat şi a-l determina pe acesta să înţeleagă că poate fi folosit şi în scopuri educative, nu doar în scopuri de divertisment şi socializare“.

Experiment didactic reuşit

În acest context, o echipă de specialişti români, formată din psihologi, psihoterapeuţi, informaticieni şi profesori de matematică, a lansat Mquest.ro, o platformă inteligentă şi interactivă, dedicată pentru învăţarea matematicii de către copiii din clasa a V-a. Ineditul proiect educaţional conține filme de animație, care explică într-un mod intuitiv toate lecțiile de matematică din anul școlar 2017-2018 și prezintă întrebări şi explicații personalizate.

Filmele de matematică marca Mquest.ro au fost folosite în clasă ca material didactic, în anul școlar precedent, cu rezultate foarte bune. Peste 100 de profesori le-au proiectat în primele 10 minute din lecţie, ca o introducere în subiect, atragere a atenţiei şi ca o metodă alternativă de a învăţa. Aceștia au raportat iniţiatorilor proiectului că dinamica lecției s-a modificat radical, elevii nu şi-au mai pierdut interesul aşa de repede, chiar au început să interacţioneze cu profesorul şi cu ceilalţi colegi şi să identifice exemple în care matematica poate fi utilizată în viaţa de zi cu zi.

În România, conținutul media pentru educație este foarte rar

„În cele 10 minute ale materialului video, am subsumat conţinutul unei lecţii de 50 de minute, iar elevul are foarte bine antrenată memoria vizuală din primii ani de şcoală. Datorită acestui lucru, în următoarele 40 de minute acesta va cunoaşte deja conţinutul lecţiei şi va fi încurajat să pună întrebări, să comenteze, iar în acest fel, înțelegerea este mai profundă, iar învățarea se produce natural. Acele prime 10 minute sunt vitale pentru buna desfăşurare a lecţiei, iar datoria profesorului este de a-l menţine încă de la început în zona critică a învăţării, aceasta fiind o graniţă foarte fină între încântare, frustrare şi plictiseală. Nu este suficient ca profesorul să publice o colecţie de filme, ci elevul trebuie urmărit, trebuie întrebat, corectat acolo unde este cazul şi trebuie să i se ofere întotdeauna o explicaţie personalizată, nu una standard“, explică psihologul Cristina Angela Tohănean, inițiatorul proiectului.

Sistemul de educaţie românesc nu a investit la capitolul actualizarea materialelor didactice şi adaptarea acestora pentru noile media, singurele surse de informaţie fiind profesorii, care adesea folosesc tabla neagră şi creta, alături de manualele vechi, care sunt învechite, în dezacord cu programa şcolară şi cu rigorile evoluţiei.

Recomanda