Clujul are linie electrificată. Îi lipsesc trenurile

Lucrările de modernizare de pe magistrala Cluj-Napoca – Oradea se lovesc de un paradox tipic românesc. Din cauza întârzierilor la rețeaua de înaltă tensiune și a unui blocaj birocratic la Mediu, garniturile vor funcționa tot pe motorină, deși proiectul prin PNRR este tocmai pentru energie verde.

De Stefan Lupu - Redactor coordonator
Clujul are linie electrificată. Îi lipsesc trenurile

foto: wikipedia/CFR

Lucrările de modernizare de pe magistrala Cluj-Napoca – Oradea se lovesc de un paradox tipic românesc. Din cauza întârzierilor la rețeaua de înaltă tensiune și a unui blocaj birocratic la Mediu, garniturile vor funcționa tot pe motorină, deși proiectul prin PNRR este tocmai pentru energie verde.

România reușește din nou performanța de a transforma proiecte europene de miliarde de euro în adevărate bancuri cu linii ferate și trenuri. În timp ce restul Europei testează trenuri cu hidrogen și maglevuri, pe șantierele patriei se pregătește o premieră demnă de cascadorii râsului: vom circula cu locomotive diesel poluante pe o magistrală modernizată la standarde europene de electrificare. Asociația Pro Infrastructură (API) a tras semnalul de alarmă, explicând că termenele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) bat la ușă, dar cablurile de curent mai au de așteptat.

Pentru ca banii europeni să nu fie pierduți definitiv din cauza nerealizării indicatorilor, CFR se vede obligată să dea drumul la trenuri între Cluj-Napoca și Poieni. Problema este că până în luna august, când expiră oficial termenul limită din PNRR, stâlpii și rețelele de electrificare vor fi cel mai probabil doar piese de decor, motiv pentru care singura soluție salvatoare rămâne bătrâna tracțiune pe motorină. Plus că nu sunt nici rame electrice le această magistrală. Nu sunt efectiv desemnate pentru respectiva porțiune de magistrală.

Reprezentanții API au analizat stadiul din teren și au publicat o radiografie ironică a realității feroviare:

„Cei 67 de kilometri ai primelor două loturi ale magistralei dintre Cluj-Napoca și Oradea au ajuns la un stadiu fizic de 62%, raportat de CFR în luna mai. Ținta PNRR este ca în 31 august să se atingă 90% din totalul de șină instalată în teren, ambele fire, inclusiv pe liniile secundare (abătutele) din stații. (…) Solicităm oficialilor CFR să facă toate demersurile ca să se reia circulația trenurilor de călători pe relația Cluj-Huedin-Poieni până la final de 2026. Tracțiune diesel, fiindcă este cert că electrificarea nu va fi gata”.

Importăm șină cu țârâita și ne blocăm într-un ecoduct pentru urși

Deși pe tronsoanele Cluj Napoca-Aghireșu și Aghireșu-Poieni se circulă deja cu trenuri de lucru, infrastructura arată ca un puzzle neterminat. Un singur fir (adică un singur sens) este montat complet, în timp ce pe celălalt traversele zac depozitate pe marginea terasamentului, piese de muzeu. Ritmul de lucru este dictat și de logistica internațională, șina fiind importată tocmai din Italia, pe calea ferată, într-un ritm ardelenesc de aproximativ 16 kilometri pe lună.

CITEȘTE ȘI:

Magistrala Brașov – Sighișoara, la doar 60% după aproape șase ani de lucrări

Cireașa de pe tortul absurdului administrativ se află însă în stația Brăișoru. Aici, constructorul a dat peste un obstacol de netrecut: un ecoduct (pasaj pentru animale sălbatice) cerut inițial chiar de Ministerul Mediului. Într-o turnură spectaculoasă de scenariu, proiectul a rămas blocat la… același Minister al Mediului, care nu reușește de luni bune să revizuiască acordul de mediu pentru propria cerință.

Pentru a nu opri șantierul cu totul în așteptarea ștampilelor, constructorul a fost nevoit să improvizeze un traseu provizoriu, pe un singur fir, care ocolește zona buclucașă, pentru a nu . Asta înseamnă că în momentul în care funcționarii de la minister vor catadicsi să elibereze hârtiile, linia abia construită va fi „ruptă” din nou timp de câteva săptămâni pentru a se monta traseul definitiv. Până atunci, călătorii se vor putea bucura de aerul curat de munte și de parfumul inconfundabil de motorină arsă pe o linie teoretic ecologică, notează Asociația Pro Infrastructură pe facebook.

Postarea poate fi citită integral aici:

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.