Joi, BCE a decis să păstreze nemodificate cele trei dobânzi-cheie: 2,25% pentru facilitatea de depozit, 2,40% pentru operațiunile principale de refinanțare și 2,65% pentru facilitatea de creditare marginală.
Chiar dacă poate părea o decizie fără impact, în realitate, mesajul transmis de instituția de la Frankfurt este mai important decât simpla menținere a dobânzilor.
De ce nu a redus BCE dobânzile
În comunicatul publicat după ședința Consiliului guvernatorilor, BCE explică faptul că urmărește cu atenție evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și efectele pe care acesta le poate avea asupra inflației.
Instituția atrage atenția că, deși prețurile energiei sunt extrem de volatile, impactul noii scumpiri a petrolului asupra inflației nu s-a manifestat încă pe deplin.
Cu alte cuvinte, banca centrală consideră că este prea devreme pentru a concluziona dacă actualul șoc energetic va fi unul de scurtă durată sau dacă va alimenta din nou creșterea prețurilor în economie.
Acesta este motivul pentru care BCE preferă să nu modifice, deocamdată, politica monetară și anunță că va continua să ia deciziile de la o ședință la alta, în funcție de datele economice.
Ce impact are acest lucru pentru românii cu credite
Pentru cei care au un credit în euro, costurile de finanțare nu se ieftinesc, cel puțin pentru moment.
Menținerea dobânzilor înseamnă că procesul de relaxare monetară este pus pe pauză, iar eventualele reduceri vor depinde de evoluția inflației și a conflictului din Orientul Mijlociu.
Pentru românii cu credite în lei, efectul nu este direct, pentru că dobânzile sunt influențate în principal de deciziile Băncii Naționale a României și de evoluția indicatorilor interni, precum IRCC.
Cu toate acestea, România face parte din economia europeană, iar deciziile BCE sunt urmărite atent și de BNR.
Dacă banca centrală europeană consideră că riscurile inflaționiste au crescut și amână eventualele reduceri de dobândă, acest lucru poate influența și așteptările piețelor financiare și poate determina o abordare mai prudentă din partea altor bănci centrale.
De ce petrolul a devenit din nou o problemă
În ultimele zile, prețul petrolului a revenit peste pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. BCE recunoaște că această evoluție este unul dintre motivele pentru care preferă să rămână prudentă.
Energia mai scumpă înseamnă, de regulă, costuri mai mari pentru transport, industrie și numeroase servicii. În cazul în care aceste scumpiri se transmit în economie, inflația poate începe din nou să crească, exact într-un moment în care băncile centrale încearcă să o readucă la ținta de 2%.
Acesta este și motivul pentru care BCE spune că monitorizează nu doar intensitatea conflictului, ci și durata lui. Cu cât tensiunile persistă mai mult, cu atât riscul ca efectele să ajungă în prețurile plătite de consumatori este mai mare.
Care e mesajul care contează mai mult decât decizia Băncii Centrale
Poate că cea mai importantă concluzie a ședinței BCE nu este faptul că dobânzile au rămas neschimbate, ci că instituția vede suficiente riscuri încât să nu grăbească următorul pas.
Pentru românii cu credite, acest lucru înseamnă că perspectiva unor costuri de finanțare mai mici nu este, cel puțin deocamdată, mai aproape.
Nu pentru că BCE anunță noi majorări de dobândă, ci pentru că banca centrală transmite că incertitudinile sunt încă prea mari pentru a relaxa politica monetară.
Într-o perioadă în care conflictul din Orientul Mijlociu influențează deja piața petrolului și prețurile energiei, mesajul BCE este unul de prudență: lupta cu inflația nu s-a încheiat, iar următoarele decizii vor depinde de modul în care vor evolua economia și tensiunile geopolitice.
Pentru cei care plătesc rate lună de lună, este un semnal că perioada dobânzilor ridicate ar putea dura mai mult decât sperau.