Banca Națională a României avertizează că amenda de 3,73 miliarde de lei aplicată de Consiliul Concurenței celor 10 bănci din dosarul ROBOR poate avea efecte negative asupra creditării, economiei și finanțelor publice, potrivit unui document analizat de Profit.ro. BNR susține că sancțiunea poate influența inclusiv percepția investitorilor și a agențiilor de rating asupra pieței bancare din România.
Consiliul Concurenței a anunțat luna trecută că a amendat 10 bănci cu 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro. Sancțiunile au fost date pentru încălcarea normelor de concurență, prin coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR.
Potrivit Profit.ro, băncile au fost sancționate cu 5-7% din veniturile brute. Consiliul Concurenței a invocat metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing. Autoritatea a susținut că băncile s-au putut influența reciproc, fără să fie vorba despre un cartel. Amenzile sunt cele mai mari aplicate vreodată de Consiliul Concurenței.
BNR spune că impactul poate trece de băncile amendate
În documentul citat, BNR califică situația drept una critică. Banca centrală arată că nivelul sancțiunii poate produce un prejudiciu direct semnificativ băncilor vizate. Instituția atrage atenția că efectele pot trece de aceste bănci. Ele ar putea ajunge la nivelul întregului sistem bancar, prin scăderea capacității de finanțare.
BNR susține că, pentru a estima o eventuală influență asupra ROBOR, ar trebui stabilit mai întâi un nivel de referință considerat corect. Acesta ar fi nivelul pe care indicele l-ar fi avut fără presupusa creștere artificială. Banca centrală spune că, în lipsa unor date clare, acest calcul nu poate fi făcut obiectiv.
„În consecință, nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor rezultat ca urmare a acestei presupuse creșteri, întrucât acesta ar depinde direct de diferența dintre indicele aplicat și nivelul care ar fi fost considerat corect”, arată BNR.
Instituția susține că, în această ipoteză, singurul prejudiciu care poate fi estimat este cel asupra stabilității financiare.
Riscuri pentru creditare, economie și finanțele publice
BNR avertizează că amenda poate reduce profitabilitatea sectorului bancar. Asta ar putea afecta capacitatea băncilor de a-și consolida capitalul și de a menține rezerve suficiente. Banca centrală mai spune că sancțiunea poate duce la o temperare a creditării pentru populație, companii și sectorul public.
„Nivelul excepțional al amenzii poate afecta și capacitatea acestora de a susține creditarea populației, a companiilor și a sectorului public”, se arată în document.
BNR susține că efectele ar putea fi resimțite și în economie. O reducere a creditării sau o creștere a costurilor de finanțare ar putea afecta investițiile private, consumul și finanțarea firmelor.
Banca centrală avertizează și asupra unui posibil impact bugetar. Profitabilitatea mai mică a băncilor poate reduce veniturile statului din impozitul pe profit și alte taxe plătite de instituțiile de credit.
În plus, o percepție externă mai slabă asupra sectorului bancar românesc poate crește costurile de finanțare ale statului.
BNR spune că nu înțelege fundamentul deciziei
BNR critică și modul în care a fost argumentată decizia Consiliului Concurenței. Instituția spune că, pe baza informațiilor primite până la data documentului, nu înțelege fundamentul sancțiunii.
„Cu atât mai mult, în acest context, subliniem că, pe baza argumentelor furnizate până la acest moment, nu înțelegem fundamentul deciziei autorității de concurență și, prin urmare, concluziile acesteia ar trebui interpretate cu prudență”, susține BNR.
Profit.ro mai scrie că băncile ar fi putut primi o amendă și mai mare. Raportul inițial al inspectorilor de concurență ar fi propus sancțiuni de 10% din cifra de afaceri, circa un miliard de euro. Pe lângă amendă, Consiliul Concurenței a formulat și interdicții legate de participarea băncilor la fixingul ROBOR. Autoritatea a vizat și prognozele privind inflația și dobânzile.
Consiliul Concurenței ar fi cerut, de asemenea, modificări care țin de procedura de stabilire a ROBOR și de fixingul titlurilor de stat. Unele recomandări ar urma să fie adresate BNR, Guvernului și Parlamentului.
Ungaria a fost mult mai riguroasa cu ani in urma si bancile n-au plecat de la cascaval…sa fim seriosi intre 2,5%plus cat este in unele tari si 6,5% chiar ne cred ”….” cei de la BNR, sugatorile tarii pe salarii mari unde a ajuns si socioloaga fara carte de munca Roberta Anastase…”angajata” ca politician 20-24 de ani si mutata la nani, nani in BNR…cati politiceni sunt oare in acest stabiliment cu mii de euro/luna?