UPDATE Tertipul Liei Savonea de a amâna iar tăierea pensiilor speciale a funcționat

Noul termen este 18 februarie. Amânarea a fost generată de solicitarea ICCJ de a fi sesizată CJUE. În timp ce magistrații CCR – toți numiți politic – trag de timp, România riscă să piardă 231 de milioane de euro, fonduri europene.

De Alex Tudor - senior editor și Elena Crangasu - senior editor
UPDATE Tertipul Liei Savonea de a amâna iar tăierea pensiilor speciale a funcționat

Sursa foto: CCR

Noul termen este 18 februarie. Amânarea a fost generată de solicitarea ICCJ de a fi sesizată CJUE. În timp ce magistrații CCR – toți numiți politic – trag de timp, România riscă să piardă 231 de milioane de euro, fonduri europene.

Judecătorii CCR amână de jumătate de an o decizie pe tăierea pensiilor speciale pentru magistrați. Nici astăzi nu le-a ieșit să dea o decizie, deși toți judecătorii au participat la ședință, inclusiv Giani Stan, care își luase concediu. În toate aceste luni, au fost scornite motive peste motive. Mai întâi, au invocat chestiuni procedurale: lipsa unui aviz. Apoi au fixat un termen de judecată într-o zi de duminică, între Crăciun și Revelion. Și când se contura o majoritate în favoarea premierului Bolojan, cei patru magistrați CCR trimiși la Curte de PSD au refuzat să intre în sala de judecată. Altfel spus, au refuzat să muncească, deși sunt plătiți cu peste 7.000 de euro lunar, plus alte privilegii. Acum, un nou motiv, solicitarea ICCJ, condusă de Lia Savonea, de a fi sesizată CJUE. La finalul lunii decembrie, o avocată apropiată de AUR a încercat să anuleze mandatul lui Dacian Dragoș, trimis de președintele Nicușor Dan la CCR, unul dintre magistrații care susține tăierea pensiilor speciale. Însă Curtea de Apel București i-a dat câștig de cauză judecătorului CCR. Mai mult, șefa ICCJ, Lia Savonea a cerut sesizarea Curții de Justiție a UE. Noul termen stabilit este 18 februarie.

UPDATE De ce s-a amânat decizia. Motivul, Lia Savonea

Nici astăzi nu avem o decizie deoarece judecătorii au nevoie de timp pentru a studia documentele depuse de ÎCCJ, care a cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cu o zi înainte de ședința CCR pe tema pensiilor magistraților.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026”, transmite Curtea, printr-un comunicat oficial.

Chiar ieri, ÎCCJ a cerut judecătorilor CCR intervenția CJUE, pe motiv că noua lege a pensiilor magistraților ar putea încălca normele Uniunii Europene. Instanța supremă susține că actul normativ ignoră principii fundamentale precum egalitatea și securitatea juridică, generând discriminări și afectând independența financiară a judecătorilor.

UPDATE 10.53 O nouă amânare

Noul termen este 18 februarie.

UPDATE Toți judecătorii sunt prezenți

Judecătorul Ggheorghe Stan participă la ședința CCR, deși și-a luat concediu, așa cum am relatat anterior. Absența sa ar fi însemnat că judecătorii nu se pot pronunța.

UPDATE 10.00 Ședința a început

Legea privind pensiile speciale ale magistraților face parte din reformele asumate de Guvernul Bolojan. Ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie, dar a tot fost tergiversată.

Este a cincea ședință în care judecătorii au pe ordinea de zi pensiile speciale. Judecătorii Curții Constituționale au amânat pe 16 ianuarie pentru a patra oară decizia despre pensiile speciale ale magistraților. Toți cei nouă membri ai CCR au intrat în ședință, dar au părăsit sala după 30 de minute. Judecătorii s-au plâns că au fost chemaţi la serviciu în zile nelucrătoare, iar şedinţele au fost programate prea repede.

Printre ei, și Gheorghe Stan, care acum, și-ar fi luat concediu, spun surse.

Ce înseamnă concediul lui Giani Stan

Acest lucru ar putea duce la o altă amânare, conform Regulamentului de organizare și funcționare a Curții Constituționale.

 Articolul 17, alineatul 2:  

„În cazul în care nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri sau în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată, pronunțarea asupra cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară. Amânarea va fi consemnată într-o încheiere redactată de magistratul-asistent, cu indicarea motivului care a determinat această măsură”.

Judecătorul Gheorghe Stan este unul dintre magistrații care au participat la deliberările inițiale pe acest dosar. Ceea ce înseamnă că astăzi pronunțarea va fi amânată, desprindem concluzia din Regulament.

O reformă blocată de luni întregi

Reforma a fost anunțată încă din vară. Guvernul și-a angajat răspunderea, prima dată, pe 1 septembrie. CCR a picat, însă, proiectul în octombrie. Problema a fost că Executivul nu a așteptat avizul obligatoriu din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Forma inițială prevedea un cuantum al pensiei de 70% din ultimul salariu net, față de maxim 100% în acest moment, și o perioadă de tranziție de 10 ani.

Executivul a modificat ulterior proiectul, prelungind perioada de tranziție la 15 ani, dar menținând plafonul pensiilor la 70% din ultimul venit net. Nici această variantă nu i-a mulțumit pe magistrați, iar Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să sesizeze din nou Curtea Constituțională. Reprezentaţii Instanţei Supreme au invocat o serie de motive conform cărora noul act normativ încalcă drepturi fundamentale.

Reforma ne costă milioane de euro

Reforma este una dintre condițiile pentru încasarea a 231 de milioane de euro din fondurile PNRR.

Premierul Ilie Bolojan a transmis vineri o scrisoare Curții Constituționale a României, cu câteva zile înainte ca judecătorii constituționaliști să se pronunțe cu privire la pensiile magistraților. Prin această scrisoare, premierul semnalează că ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost informat că „pe baza informaţiilor existente la acest moment, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.

Cât au ajuns să ne coste pensiile speciale

Cheltuiala statului cu pensiile speciale a crescut cu 100 de milioane de lei în 2025, față de 2024, și a ajuns la peste 2,3 miliarde de lei.

Conform datelor de la Casa Națională de Pensii Publice solicitate de Cotidianul, cei 11.840 de pensionari care primesc indemnizația specială de serviciu, cum se numesc oficial pensiile speciale, au generat o cheltuială de 2,34 de miliarde de lei în 2025, în creștere de la 2,23 miliarde de lei în 2024.

Emoții pentru Dacian Dragoș la Curtea de Apel București

Tot miercuri, la ora 09.00, are loc și la Curtea de Apel București un termen important. Instanța este așteptată să se pronunțe pe o nouă cerere de suspendare a lui Dacian Dragoș din funcția de judecător CCR. Până acum, Curtea de Apel București a amânat de trei ori o pronunțare în acest dosar. O solicitare similară a fost respinsă luni de acceași instanță. Ambele cereri au fost depuse de avocata Silvia Uscov, membră AUR.

Solicitarea de luni a fost judecată de judecătoarea Georgeana Viorel. Aceasta a respins cererea de suspendare ca nefondată, însă a decis sesizarea CCR pentru clarificarea sintagmei „activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”, așa cum au cerut avocații Administrației Prezidențiale.

De asemenea, instanța a respins excepția inadmisibilității cererii, dar și cea a tardividității, invocate de Administrația Prezidențială.  Totodată, judecătoarea Georgeana Viorel a respins excepția lipsei calității procesuale a Silviei Uscov, invocată de avocații lui Dacian Dragoș și al Administrației Prezidențiale.

Decizia privind sesizara CCR este definitivă. Pentru celelalte aspecte poate vi depus recurs în termen de cinci zile.

„În mod legal și normal ar trebui să respingă drept neîntemeiată această critică”

Tudorel Toader, fost judecător CCR și fost ministru al Justiției, a declarat pentru Cotidianul că decizia Curții de Apel București înseamnă că judecătorul Dacian Dragoș „își continuă activitatea nestingherit la Curtea Constituțională”.

„Faptul că judecătorul a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale înseamnă că, prin încheiere, judecătorul trimite la Curte (n.r. CCR) ca să dea o decizie interpretativă privind această sintagmă cu activitatea juridică. Curtea, mă rog, are procese pe care încă nu le-a rezolvat și de 3-4 ani de zile. Dar, probabil, pe aceasta o va rezolva cu celeritate și va pronunța o decizie.

Până atunci, Dacian Dragoș rămâne judecător cu dreptul depline, fără probleme la Curtea Constituțională și miercuri va participa la ședință. Decizia de suspendare nu poate decât să urmeze cursul deciziei de astăzi. Cea de anulare a decretului prezidențial, sigur, judecătorul se poate pronunța. Eu mențin convingerea faptului că în mod legal și normal ar trebui să respingă drept neîntemeiată această critică”, a precizat Tudorel Toader.

Distribuie articolul pe:

15 comentarii

  1. Membrii ccr să aibă părul alb și să fie aleși în mod nemijlocit de popor, precum prezidentul! Dacă sunt numiți de forțele politice, fac jocul forțelor politice!

  2. Mai tineti minte cum se intreba acel ziarist japonez venit pentru prima data in Romania: „Dar cu o trava nu se rezolva mai simplu” ?

  3. Eu stiu ca pt. incompetenta si neprofesionalism, poate fi inlocuita ori ce persoana indiferent de functia pe care o are .Aceasta echipa de noua judecatori ai Curtii Constitutionale, au dat dovada in nenumarate randuri de incompetenta si neprofesionalism .Altfel nu ar avea in activitatea lor atatea amanari al deciziilor sau decizii luate incorect, asa cum a fost anularea alegerilor prezidentiale unde nici pana astazi nu au dovedit cu probe adevarate motivul anularii .Deci urgent schimbati toti si inlocuiti cu oameni competenti si profesionisti !

  4. Din 230 mil.de EURO dați-im 10 milioane și eu pe toți cei 9 din poză le trimit în fața Judecătorului Suprem.

  5. În fruntea Țării este Președintele. În fruntea Guvernului este Primul Ministru. În fruntea Legislației este Parlamentul Romîniei. Restul (CCR, CSM, etc.) sunt niște lipitoare, ploșnițe ce trebuiesc călcați în picioare

  6. Nimeni se pare ca nu intelege ca CCR nu va renunta la aceste pensii speciale. Dati mai repede legea salarizarii bugetare, ce asa de greu. Din sept 2025 pana acum ar fi fost gata!!!

  7. Si daca giani da coltu` ce facem ? Ramane asa pe vecie ? Cine mama lu` dracu a facut legile in tara asta ? Cat mai suportam jegoseniile astora ?

  8. bună!
    CCR de mult timp isi bate joc de o tara intreaga ! E O SFIDARE,O LIPSA DE BUN SIMT,O MAGARIE !
    PARTIDELE DE LA PUTERE SI PARLAMENTUL SE LASA CALCATE IN PICIOARE.
    PARLAMENTUL TREBUIE SA REVOCE O PARTE DN MEMBRII CCR!

  9. Acuma CCR-eaua nu mai e „bunăciune „ după ce i-a luat caimacu , cine credeți ? Taman MUCEA niMICUȘOR .( Ce NeA , NU TE AMBALA , E VORBA DE „CAIMACU „ DE LA „LĂPTĂRIA LUI ENACHE ) . Că tot veni vorba de Ce NeA Zăpadă : Am auzit la „hanu Ancuții „ că i-a dat amendă din cauză că n-a avut la o șuetă și sorosisti , adică #maiDANezi , care să-i combată pe suveraniștii „moț „acolo. Păi bă CeNeA Zăpadă , ce zice bă Constituția , ce fel de țară e asta ? Păi dacă e suverană , ăia „anti și tanti , trebuie să combată și să se consimță în voie la RAHOVA , nu la tembelizor . Bă #maiDANezilor revoluți că nu mai vrea CCR-eaua : Până le ia ea „caimacu porcurorilor și mânjistraților , peste 15 ani , cresc buruienile p-acilea .

  10. despre diurna din Magistratura iata pt ce sunt ”pusi”/alesi si pt ce este greu sa se ia o hotarare care i-ar defavoriza
    Rezumat generat de AI
    Diurna în magistratură, în special pentru membrii CSM sau inspectorii judiciari, este de 2% din indemnizația brută de încadrare lunară. Acest cuantum poate duce la încasări anuale de ordinul zecilor de mii de euro, ajungând în unele cazuri la peste 175.000 de euro pe parcursul unui mandat de 5 ani.

  11. Escrocii AUR spuneau in campania prezidentiala ca pensiile speciale sunt ilegale, trebuie desfiintate, iar acum lupta cat pot pentru a le pastra.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.