Se taie și se spânzură cu limită în teritoriu

Ce nu pot decide interimarii PSD

Regrupările de dinainte de finalul anului trecut în PSD, în dreptul lui Liviu Dragnea sau al lui Mihai Tudose, dictează viitorul mai multor organizații ale partidului. O parte din președinții interimari riscă să nu continue în fruntea organizațiilor pe care le coordonează de aproape doi ani din cauza poziționării în tabăra înfrântă.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, încă tatonează terenul în privința președinților interimari pe care i-ar putea „recicla“ în favoarea sa. Cu unele excepții, situația nu este deloc roz în filialele de la Iași, Cluj sau Brașov. Nici Timișoara nu stă mai bine, deși noul președinte interimar al social-democraților din județ, Călin Dobra, încearcă să strângă rândurile lărgite de Sorin Grindeanu în iunie anul trecut. Pace deplină este însă în organizaţia Bucureşti-Ilfov din PSD, cu toate că și acolo se vor alege noi lideri în următoarea perioadă. Liniștea este asigurată în rândul pesediștilor bucureșteni și ilfoveni de către Gabriela Firea, de altfel și singurul candidat la o astfel de „porție“.

10 filiale aparent de capul lor

Matematica de partid este foarte strictă în rândul socialiștilor, deși pare scăpată de sub control în zece din cele 52 de organizații, plus cea a Bucureștiului, pentru că nu au o conducere aleasă statutar. Aceste filiale au preşedinţi interimari numiţi de la centru după alegerile locale din vara lui 2016. Printre „căpitanii“ de judeţ desemnați de aproape doi ani se mai regăsesc și cei promovați în urma „disparițiilor“ bruște din prim-plan a altor șefi de județene. Şase lideri judeţeni ai PSD au demisionat în vara lui 2016 din cauza rezultatelor slabe obţinute la alegerile locale din acel an. În locul „looserilor“ din teritoriu, conducerea centrală a numit preşedinţi interimari. Acest scenariu s-a reluat în județe importante din Moldova şi Transilvania, unde rezultatul de la locale au fost sub scorul partidului la nivel național, respectiv Cluj, Braşov, Alba, Satu Mare, Suceava şi Botoşani. Pe lângă aceştia, mai există lideri interimari la Sibiu, Iaşi şi filiala Bucureşti-Ilfov. Și la Neamț lucrurile trebuie aranjate altfel după arestarea lui Ionel Arsene. În toate aceste filiale conducerea centrală a PSD fie vrea reconfirmarea actualilor şefi sau alegerea altora noi. Potrivit statutului, deşi sunt interimari, liderii filialelor judeţene fac parte din Comitetul Executiv al PSD şi au drept de vot. Din acest motiv, PSD a amețit electoratul ori de câte ori a fost ridicată problema de rupere a pisicii prin organizarea de scrutinuri interne. Mai întâi au ieșit pe tarabă cu povestea concentrării pe alegerile locale parțiale de anul trecut, apoi s-a ivit moțiunea de cenzură prin care și-au înlăturat propriul guvern, după care râca internă a izbucnit cu și mai mare putere în decembrie 2017, când s-a schimbat din nou guvernul și scrutinurile au fost amânate iar sine die.

După chipul și asemănarea lui Dragnea

În perspectiva oricărei bătălii în interior, voturile baronilor judeţeni pot cântări decisiv la înclinarea balanței puterii din partid. Din acest motiv, oponenții lui Dragnea susțin că acesta mai întâi a făcut curățenie pentru a-şi consolida influenţa în CEx și abia apoi va hotărî și o dată pentru scrutinuri. Liderii din teritoriu ai PSD vor fi aleşi prin votul direct al membrilor de partid, după modelul alegerilor din octombrie 2015, atunci când Liviu Dragnea a preluat şefia socialistă. Conform noului Statut al PSD, construit în sistemul piramidal, baza partidului votează liderul judeţean. Toți membrii de organizație trebuie să se prezinte la urnele special amenajate în fiecare filială locală a PSD, iar la Bucureşti, în fiecare sediu de cartier. Iniţial, alegerile erau programate pentru luna noiembrie 2017, astfel încât toţi membrii CEx-ului să fie confirmaţi la începutul acestui an, numai că miza înlăturării lui Mihai Tudose a fost mai mare. Indiferent de momentul ales, alegerile se vor desfăşura simultan, într-o zi de duminică, în toate cele zece filiale cu lideri interimari.

Firea cea imbatabilă se luptă singură

Alegeri vor fi şi la filiala Bucureşti-Ilfov, unde va exista un candidat unic în persoana primăriței neobosite, Gabriela Firea. Ea a rămas în fruntea organizaţiei, ca preşedinte interimar, după ce a devenit primarul general al Capitalei, în iunie 2016. La alegerile parlamentare din decembrie 2016, PSD a obţinut un scor de 38,4% în Bucureşti şi 40% la nivelul judeţului Ilfov. Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, declara recent că în afară de Firea nu candidează nimeni pentru Bucureșt-Ilfov și că edilul este singura soluție pentru acest pol de putere.

Filiale PSD cu preşedinţi interimari sau indisponibili:

PSD Cluj – Horia Nasra

PSD Sibiu – Bogdan Trif

PSD Braşov – Marius Dunca

PSD Alba – Cornel Murg

PSD Satu Mare – Aurelia Fedorca

PSD Botoşani – Doina Fedorovici

PSD Iaşi – Maricel Popa

PSD Suceava – Ioan Stan

PSD Bucureşti – Ilfov – Gabriela Firea

PSD Neamț – (încă) Ionuț Arsene

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Anca Toader 86 Articole
Author

3 Comentarii

  1. Confabularile sunt astazi la moda punand stapanire pe media! Se inventeaza fronde si „cavaleri” ratacitori cand asistam
    la ordine de iesire a CONSERVELOR SECURISTE DIN…ILEGALITATE. Flacaii nu fac fronde, ei defecteaza la ordin, precum
    islamistii din Occident care traiesc pasnic pana primesc comanda „divina” de a se arunca in aer cu mediul inconjurator
    pe care l-au urat fara sa o arate!!! Priviti-l pe Ponta sau pe Grindeanu si Tudose, la fel Oprea Izmana si lefegiii lui,
    pe Constantin din ALDE si mai sunt altii in asteptare…

  2. Cine is aia din poze? Taraful de la Clejani? Vreo delegatie din Bangladesh?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.