Demarcarea informațiilor private într-o lume interconectată devine extrem de dificilă, cu taberele așezate între instituțiile de stat, corporațiile globale și societatea civilă, fiecare având un alt set de referințe. În România, dezbaterile de pe marginea legislației aferente, ca și implicarea activă a Curții Constituționale în limitarea accesului la datele personale fără un mandat judecătoresc, s-au dus timp de ani de zile.
Curtea Constituțională a respins în mod repetat legi care aduceau atingere drepturilor cetățenești, în 2012, 2014 și 2015, cea din urmă fiind cunoscută drept Legea Securității Cibernetice.
În contextul atacurilor teroriste din Paris din 2015, dar și a presiunilor din partea SRI cu privire la complexitățile luptei împotriva terorismului și necesitatea unui cadru legislativ cu privire la activitatea de resort, o nouă lege a fost trecută prin Parlament în acest sens.
Ultima așa-numită lege Big Brother a fost promulgată de președintele Iohannis în octombrie 2015. Reamintim că actul normativ a fost atacat la CCR la scurt timp după aceasta, iar Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate în octombrie 2016.
Citiţi articolul integral mâine în ediţia tipărită din noua serie Cotidianul
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.