Reacțiile DNA și DIICOT la ordonanţa pe Legile Justiţiei

DNA îşi exprimă „îngrijorarea”, miercuri, cu privire la modalitatea pripită de adoptare a ordonanţei de urgenţă pe legile justiţiei, dar şi cu privire la conţinutul acestuia, susținând că interzicerea delegărilor în funcţiile de conducere va bloca activitatea Direcţiei.

„Având în vedere proiectul ordonanței de urgență de modificare a celor trei legi ale Justiției, aprobate cu câteva luni în urmă de către Parlament, DNA își exprimă îngrijorarea atât cu privire la modalitatea pripită de adoptare a actului normativ, cât și cu privire la conținutul acestuia și atrage atenția asupra blocării activității.
Proiectul de act normativ nu a fost discutat cu reprezentanții magistraților, iar transmiterea spre avizarea CSM în aceeași zi în care ordonanța a fost adoptată de Guvern denotă o lipsă de preocupare pentru un dialog onest între puteri cu privire la prevederi de o importanță deosebită, care vor afecta semnificativ funcționarea autorității judecătorești.
Trebuie menționat că Direcției Naționale Anticorupție nu i-a fost comunicată nici în prezent o versiune oficială a actului normativ adoptat, observațiile fiind formulate pe baza textelor apărute în mass media.
Nu există nicio urgență și nicio situație extraordinară care să justifice adoptarea prin ordonanță de urgență a unor prevederi referitoare la eliberarea din funcție a magistraților. Singura urgență în acest sens ar putea fi constituită de intenția de a influența proceduri disciplinare în curs sau care urmează să fie exercitate, argument care nu poate fi acceptat.
În același sens, nu există nicio urgență referitoare la schimbarea modului de organizare a parchetelor. 
Avizarea propunerilor de numire a procurorilor cu funcții de conducere va fi făcută de Plen și nu de către Secția de procurori din cadrul CSM, ca în prezent, ceea ce reprezintă o încălcare a principiului separării carierelor, consfințit de Parlament prin modificările recente aduse legilor justiției și însușit de Curtea Constituțională. Nu există nicio justificare pentru ca Guvernul să răstoarne un principiu stabilit de Parlament. Eliminarea condițiilor de vechime pentru numirea în funcții de conducere creează posibilitatea ca persoanele care vor îndeplini aceste atribuții să nu dețină experiența necesară exercitării corespunzătoare a atribuțiilor (modificarea art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004).

Interzicerea delegărilor in funcțiile de conducere va bloca activitatea Direcției Naționale Anticorupție și o va pune în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile legale, având în vedere că nu vor mai putea fi verificate rechizitoriile de către procurorii șefi secție și nu vor putea fi trași la răspundere autorii de fapte penale (introducerea art. 54 alin. (71) din Legea nr. 303/2004).
Concret, din data de 20 martie 2019, Secția de combatere a corupției și Secția judiciară din cadrul DNA rămân fără procurori șefi, prin expirarea delegărilor. 
In mod real, indiferent ce procedura de numire ar fi parcursă, nu se poate finaliza până la data de 20 martie 2019. 
Precizam că, între alte atribuții pe care le are, procurorul șef secție conduce și controlează activitatea întregului personal din cadrul secției, verifică rechizitoriile întocmite de procurorii din subordine (inclusiv cele întocmite de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale, soluționează plângerile formulate împotriva măsurilor procesuale luate și a soluțiilor dispuse de procurori). In plus, procurorul sef al Secției judiciare sprijină pregătirea temeinică a procurorilor pentru ședințele de judecată și poate participa chiar acesta la judecarea cauzelor în care instanța a fost învestită de DNA prin rechizitoriu.
A fost introdusă posibilitatea eliberării din funcție a magistraților pentru neîndeplinirea condiției de bună reputație; în lipsa unor garanții privind modul în care se poate exercita această atribuție de către secțiile CSM, se aduce atingere independenței magistraților, care pot fi supuși unor forme de presiune în acest mod (Modificarea art. 65 alin. 1 lit. i din Legea nr. 303/2004).„, transmite DNA într-un comunicat de presă.

La rândul lor, procurorii DIICOT au decis, miercuri, în Adunarea Generală, ralierea și susținerea punctelor de vedere emise de către procurorul general cu referire la OUG pe legile justiției, precvizând că modificările ar pune Ministerul Public în imposibilitatea de a-și realiza atribuțiile.

În cadrul Adunării Generale a procurorilor D.I.I.C.O.T., din data de 20.02.2019, convocată pentru prezentarea Raportului de activitate al direcției pentru anul 2018, s-a decis suplimentarea ordinii de zi, cu emiterea unui punct de vedere asupra modificărilor aduse Legilor justiției, prin Ordonanța de urgență a Guvernului, adoptată la data de 19.02.2019.

În urma consultărilor procurorilor prezenți în cadrul Adunării Generale, aceștia au decis în unanimitate ralierea și susținerea punctelor de vedere emise de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în sensul că, modificările aduse Legilor justiției contravin arhitecturii instituționale stabilite prin Constituție și ar pune Ministerul Public în imposibilitatea de a-și realiza atribuțiile specifice, prevăzute de Constituția României și legile organice„, arată DIICOT, printr-un comunicat de presă.

OUG pentru legile justiţiei care prevede o serie de modificări, precum numirea procurorilor de rang înalt sau chiar atribuţiile şefului Secţiei de anchetă. Una dintre prevederi arată că şeful Secţiei de anchetă poate dispune asupra tuturor soluţiilor cu magistraţi. Este modificată şi procedura de numire în funcţie a procurorilor de rang înalt, astfel că aceştia nu mai primesc aviz din partea Secţiei de procurori a CSM, ci din partea plenului Consiliului.

O altă schimbare importantă se referă la delegările în funcţiile de conducere ale parchetelor. Astfel, potrivit noii OUG, procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de preşedintele României. În prezent, Călin Nistor, adjunctul DNA, este delegat în funcţia de şef al Direcţiei, deoarece Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat numirea Adinei Florea pe această funcţie. În prezent, Adina Florea este la Secţia de anchetare a magistraţilor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

5 Comentarii

  1. Inteleg ca un prost ce sunt ca, schema, organigrama de organizare sau statul de organizare al DNA este incadrata/incadrat numai cu procurori delegati, adicatelea fara concurs pe post! Daca la sefia DNA s-a luat una bucata baschetbalista si s-a uns mare sef de catre basica, aceasta la randul ei a luat tot ce a prins prin teritoriu cu dorinta de afirmare-paradire la temelie (portocala, lucica, mandarina, ardelean, eva, eba, papici, uncheselu vecinul lui Badea candva, bucurica etc) si i-a incadrat pe salarii super-galactice la DNA central si la unitatile de parchet din tara. Rezultaul muncii se vede cu ochiu liber: dupa ce judecatorii au prins curaj a respins toate dosarele intocmite de procurorii „crema”!

    • Procurorii din institutiile de forta ale Inaltei Ograzi de Concasare a justitiei nu inceteaza sa aduca noi dovezi ale propriei ticalosii!!! Blocarea functionarii democratice a acestor institutii a fost realizata de Infractoarea nationala Kövesi si omologul de la cealalta institutie TOCMAI PRIN PRACTICA MARSAVA A DELEGARILOR!!!
      Niste procurori angajati prin concurs se bazeaza pe cunostinte si demnitate, nefiind la mana ticalosilor care deleaga!
      Deosebit de aceasta, delegarile au vizat procurori corupti si ticalosi, dupa chipul si asemanarea celor care i-au adus printr-un tertip ordinar. Fiind majoritari, ticalosii cu delegare fac acum zgomot stiindu-se loviti la banutii primiti sa DECAPEZE! Cei mai obedienti au ghilotinat adversarii politici ai cuplului alogen mongolo-teuton Base-Joha,dupa care
      si pentru stergerea urmelor,au fost retrimisi la bazele securiste de pornire sau s-au cerut ei insisi retrimisi acolo!
      ORDONANTA DE URGENTA REASEAZA LEGALITATEA IN DREPTURILE EI!!! Complicitatea Alogenilor plasati in Deal de Securitate e
      vizibila, datoria lor constitutionala fiind sa STOPEZE acest derapaj care a condus la situatia ca cei cu delegari sa fie mai numerosi decat procurorii angajati prin concurs, viciind activitatea institutiei…

  2. csm care aplică măsurile este contra independenţei justiţiei??? delegarea funcţiei în orice condiţii înseamnă că doctorii, inginerii fără şcoală pot şi ei să profeseze, minorii pot să facă tot ce vor că doar sunt independenţi. INDEPENDENTI ar fi magistraţii doar când şi-ar plăti singuri salariile şi cheltuielile, aia este independenţă. propunere să fie delegaţi avocaţii în locul procurorilor şi judecătorilor. de ce nu!!!!

  3. Mai, au dreptate procurorii in legatura cu afectarea principiului separarii carierelor…Ce nu inteleg, e de ce nu merg ei mai departe si nu propun solutia de bun simt – scoaterea procurorilor din magistratura si alcatuirea CSM-ului numai din judecatori, mai ales ca au transformat Sectia pentru procurori intr-un soi de sindicat al crimelor, ca-i spala pe confrati mai ceva ca o spalatorie chimica…Apoi, ce-i asta cu presiunea ca li se cere o buna reputatie, daca se vor sefi?! Astia nu vor sa simta presiunea de a fi cetatean supus aceleasi legi si egal in fata Constitutiei, eu zic sa-i elibereze, totusi, cineva de presiunea de a fi magistrat, cand n-au nicio raspundere, nu raspund pentru nicio nemernicie, mai mult, se extrag din respectarea legilor, pentru ca asa cred ei ca sunt independenti…poate independenti de bun simt si profesionalism, ca, in legatura cu caracterul s-au exprimat singuri…

  4. Ordonanțele guvernului nu modifică acolo unde legea dispune, conform atribuțiilor constituționale ale legislativului și executivului, ? Opinați că ar putea fi formulate contestatâții referitoare la constituționalitatea eventualelor modificări ale legilor prin ordonanțe ale guvernului, de către cei interesați și îndreptățiți de lege ?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.