1.950 de persoane și-au pierdut viața anul trecut în accidente rutiere, în creștere ușoară față de 2016, atunci când s-au înregistrat 1.913 morți pe șosele. A fost al treilea an consecutiv în care numărul persoanelor decedate crește, deși România s-a angajat ca în perioada 2011-2020 să reducă la jumătate numărul persoanelor care își pierd viața în accidente de circulație.
Este o statistică îngrijorătoare, un bilanț negru, dar înregistrat în următoarele condiții: a crescut semnificativ gradul de motorizare prin înmatricularea a peste 600.000 de mașini rulate din import, numărul posesorilor de permise de circulație crește constant, Codul rutier nu s-a modificat, iar construirea de autostrăzi avansează cu viteza melcului.
350 km de autostradă promiși
Potrivit statisticilor Poliției Rutiere, raportat la numărul de kilometri, DN 2 (E 85) București – Bacău – Siret este cea mai periculoasă șosea din România. În 2017, pe DN 2 s-au produs 177 accidente grave, cu 76 de persoane decedate. Totuși, cele mai multe decese (87) s-au înregistrat pe DN 6 București – Craiova – Timișoara – Cenad, o șosea cu o lungime de aproximativ 600 de km, spre deosebire de DN 2 București – Siret, care are aproape 500 de km. Dincolo de teribilismul, imprudența sau neatenția unor șoferi, se impune și o analiză a infrastructurii pentru DN 6 București – Craiova – Timișoara, respectiv DN 2 București – Bacău – Siret. Pe DN 6, segmentul București – Alexandria are valori de circulație la nivel de autostradă, șoseaua trece prin multe localități și nu sunt centuri. Podul de la Calafat a adus multe camioane în tranzit spre Lugoj și doar în județul Timiș este un segment de autostradă care să preia traficul de pe drumul național. Pentru DN 2 E 85, adevăratul drum al crucilor din România, singura soluție pe termen mediu este o autostradă sau drum expres. Doar că licitația pentru studiul de fezabilitate al drumului rapid Ploiești –Buzău – Bacău – Pașcani lansată în toamna anului 2016 nu are nici măcar evaluarea ofertelor finalizată. O soluție pentru reducerea accidentelor ar putea fi resistematizarea circulației pentru a se asigura alternativ un sistem 2+1. Practic, față de cele două benzi clasice și cu acostament lărgit (mult mai îngust față de o bandă normală) să se retraseze pe câțiva kilometri două benzi pe un sens și cu o singură bandă pe contrasens. Astfel, pe sectoarele unde două autotrenuri au loc în paralel pe aceeași direcție de mers, se reduce riscul de accident la depășiri. De la Compania de Drumuri am aflat că vor începe simulări în acest sens, dar nu a fost identificată finanțarea pentru un asemenea proiect.
Noul Guvern a promis 350 km de autostradă până în 2020, ceea ce înseamnă că drumarii ar trebui să construiască în doar trei ani jumătate din cât s-a realizat în ultimii 30 de ani. Doar timpul va dovedi dacă promisiunea poate fi îndeplinită, dar până atunci rămâne estimarea Comisiei Europene: prețul unei vieți pierdute într-un accident rutier este evaluat la un milion de euro, iar drumurile din România continuă să fie pline de cruci. (S.M.)
Nu e periculos drumul, e densitatea mai mare de retardati si oligofreni.