Ceuta: Marocul invocă traficanții, Spania acuză presiuni politice

Explozia bruscă a numărului de imigranți care au patruns în enclava spaniolă Ceuta, săptămâna trecută, nu s-a datorat unor ”circumstanțe spontane sau unor factori conjuncturali”, ci unei ”exploatări răuvoitoare a spațiului digital și activității rețelelor de trafic de persoane”, a declarat duminică Ministerul de Interne marocan, în prima sa declarație referitoare la această criză, potrivit RTVE.

Marocul invocă manipularea online și rețelele de trafic de persoane

Oficialii marocani au afirmat că în mediul online s-au răspândit informații false legate de o hotărâre recentă a Curții Supreme spaniole. Aceasta a stabilit că guvernul nu poate aplica procedura accelerată de expulzare imediată a migranților care sosesc pe mare, spre deosebire de cei care escaladează gardurile de frontieră sau intră pe cale terestră. A plecat de la cazul unui Algerian. Mai multi imigranti au contestat deportarile rapide si s-au adresat inclusiv la CEDO.

”Interpretările greșite răspândite în rândul unora dintre cei care doreau să emigreze au întărit convingerea că era posibilă evitarea returnării imediate”, au adăugat autoritățile marocane.

Premierul socialist al Spaniei, Pedro SDanchez, a fgost acuzat ca a generat această criza prin decizia de a legaliza statutul a aproape un million de imigranți ilegali (guvernul se aștepta la 500.000 de aplicatii), printr-o decizie de la începuitul acestui an.

Guvernul Sánchez acuzat de opoziție pentru politica migrației

Poziția lui Pedro Sanchez a fost aceeași cu a guvernului marocan. El a acuzat rețelele de trafic de personae pentru criza din Ceuta. Însă politicienii spanioli, inclusiv unii de stânga, au o altă opinie.  ”Să spunem lucrurilor pe nume: Marocul se folosește de aceșlti oameni pentru a ne ataca suveranitatea”, a declarat, potrivit Politico, Eduardo Rubiño, deputat al partidului de stânga Mas Madrid, aliat cu guvernul condus de Sánchez. Primarul orașului Ceuta, Juan Jesús Vivas, membru al Partidului Popular (de opoziție), a declarat luni că situația nu poate fi caracterizată drept ”o criză a migrației”, deoarece ”oamenii au impresia că acest lucru, dacă nu a fost orchestrat, a fost încurajat sau permis” de autoritățile marocane. Vivas a recunoscut că Madridul trebuie să facă tot posibilul pentru a continua cooperarea cu Rabat, dar a declarat pentru El País că ”Marocul ne-a arătat că nu este de încredere”.

Lipsa avertismentelor și rolul serviciilor de informații

Ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, afirmă că serviciile de informații nu l-au avertizat înaintea valului masiv de migranți spre Ceuta, acuzație pe care opoziția o consideră gravă. Martori susțin că poliția marocană ar fi redus sau suspendat controalele la frontieră în timpul sărbătorii Tronului, permițând trecerea unui număr mare de persoane. Au apărut și imagini neverificate care ar sugera o atitudine pasivă a forțelor marocane. Potrivit evaluărilor serviciilor spaniole citate de El País, Rabatul nu ar fi planificat operațiunea, dar ar fi tolerat situația și ar fi exploatat politic consecințele ei.

Nu dacă, ci când Ceuta va fi a Marocului

Cum? Ceuta si Melilla, enclavele spaniole, au ajuns în atenția întregii lumi. Publicația marocană Le 360, considerată apropiată de cercurile regale de la Rabat, a prezentat Ceuta și Melilla drept o ”anomalie geografică” și a susținut că revenirea lor la Maroc este inevitabilă. Articolul sugerează că problema nu este ”dacă”, ci ”când” se va produce acest lucru și avertizează asupra tragediilor umane care ar putea continua până atunci.

Pedro Sánchez a investit în apropierea de Maroc, considerat un partener strategic al UE în combaterea migrației ilegale și a traficului de droguri. Spania si-a fat acceptul pentru planul marocan de autonomie pentru Sahara Occidentală, ceea ce a dăunat relatiilor Madridului cu Algeria, care îi susține pe băștinașii din Frontul Polisario. Criza din Ceuta a readus însă în atenție vulnerabilitatea enclavelor spaniole și acuzațiile că Rabatul a folosit în trecut migrația ca instrument de presiune politică.

Crizele din 2014 și din 2021

Un episod similar ar fi avut loc în 2014, după un conflict diplomatic legat de regele Marocului, urmat de sosirea bruscă a peste 1.200 de migranți în Spania. Atunci, iahtul pe care se afla regale Marocului a fost oprit de Garda Civilă spaniolă. Au crezut că este votba despre traficanți de droguri. Riposta a fost suspendarea pazei granițelor și ”invadarea Ceutei”. Cel mai cunoscut este momentul 2021, dupa ce liderul Frontului Polisario a primit tratamente medicale în Spania. Atunci, în Ceuta au intrat circa 10.000 de imigranti. În ciuda tensiunilor actuale, Marocul, Spania și UE încearcă să mențină cooperarea, inclusiv în perspectiva Cupei Mondiale FIFA 2030.