Chiar dacă plouă, bucuraţi-vă de teatru în weekend!

Sibiul, o fereastră spre Europa

Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, “Cultura face diferenţa”, îşi ridică cortina vineri, 25 mai.

Participanţi din peste 70 de ţări prezintă peste 350 de evenimente în 60 de spaţii de joc. Companii de renume din domeniul artelor spectacolului, regizori români şi străini, critici, operatori culturali străini, zeci de mii de spectatori din comunitatea locală, regională şi internaţională se întâlnesc la Sibiu pentru a sărbători pe parcursul a 10 zile creaţia şi creativitatea artistică, în cadrul unui eveniment cultural ce urmăreşte promovarea reperelor valorice valabile la nivel mondial.

Audio Ballerinas

Străzile Sibiului vor fi invadate de “Audio Ballerinas”, un grup de artişti cu sediul în Berlin, care construiesc şi dau reprezentaţii cu haine electronice. De fapt, rochii electro-acustice, care emit sunete prin interacţiunea tematică şi acustică cu mediul. O varietate de alte instrumente electronice le permite să lucreze cu sunetele, suprafeţele şi topografiile spaţiului înconjurător, într-o varietate de coregrafii solo sau de grup. O mică şi excentrică formaţie de muzică, formată din muzicieni hazlii, zburliţi şi zbanghii, în care muzica swing se transformă în punk, reggae se transformă în disco, muzica electronică devine acustică şi nici măcar tangoul nu mai este ce era odată. În mâinile formaţiei italiene “Carloforte Cotillon”, melodiile devin pretext pentru aranjamente ironice. Într-o atmosferă ironică, suprarealistă, formaţia se va putea auzi în Piaţa Mică de la ora 20.00.

Distracţie, folclor, costume, coregrafii, fete frumoase şi dansatori acrobaţi vor evolua spre amuzamentul publicului în Piaţa Mică, într-un show unic al formaţiei “Ipanema”. De fapt, într-o călătorie fantastică prin folclorul brazilian, cu cele mai nebune ritmuri de samba, în magia capoeirei, a dansurilor cu foc inspirate de cultura africană, a acrobaţiei, lambadei, jazzului, care vor crea o seară exotică incendiară.

Ipanema Show, magia carnavalului brazilian

De mai bine de un deceniu, au dat viaţă şi amuzament pe scenele din Italia şi din străinătate “Mabo Band”, prezentând spectacole de mare creativitate. Membrii orchestrei sunt instrumentişti de un talent dovedit, care combină experienţa în muzică cu cea din lumea artei şi a divertismentului (cabaret şi mimă), oferind comedie de stradă caracterizată prin prospeţime, spontaneitate şi originalitate explozive.

Dintre spectacolele pe care nu ar trebui să le pierdeţi în acest weekend, amintim “Prinţul Friederich von Homburg” după piesa lui Heinrich von Kleist, regizat de Armin Petras, în interpretarea actorilor de la Teatrul “Maxim Gorki” din Berlin. Piesa lui Kleist, scrisă cu un an înainte de a se sinucide, prezintă imagini de abandon şi sacrificiu de sine. Regizorul pune sub semnul întrebării viziunea lui Kleist, abordând o perspectivă actuală, şi nu doar din punctul de vedere în care era văzută viaţa din vremurile lui Mark Brandenburg, prezentând “piesa de vis prusacă” despre glorie şi dragoste ca pe un coşmar al zilelor noastre.

Ofelia Popii şi Ilie Gheorghe în celebrul Faust

“Faust”, mai mult decât un spectacol de teatru, violent, emoţionant şi visceral, care vă invită într-o experienţă unică. Considerat un moment de referinţă în istoria teatrală românescă, “Faust”, după Goethe, în regia lui Silviu Purcărete, se distinge prin viziunea regizorală şi complexitatea rolurilor prezentate în construcţia barocă, stăpânită până la cele mai mici şi grăitoare detalii. Costume provocatoare, sugestive, elegante sau burleşti, muzică antrenantă cu efecte sonore adecvate unei ambianţe funambuleşti, cu peste 200 de actori. Veţi descoperi o experienţă extrasenzorială, la graniţa dintre pământ şi iad, un peisaj amplificat prin proiecţii, focuri de artificii, muzică rock live şi o coloană sonoră impresionantă semnată de Vasile Şirli.

Magistral se anunţă şi spectacolul, prezentat în avanpremieră, “Călătoriile lui Gulliver”, după Swift, de data aceasta în parteneriat cu Festivalul Internaţional de Teatru de la Edinburgh, Dublin şi Belfast, marcând un pact important în dialogul cultural european. Un spectacol de Silviu Purcărete, scenografia Dragoş Buhagiar, muzica Shaun Davy.

Incitant şi „Scrisori către o prinţesă chineză sau Cum am dresat un melc pe sânii tăi”, după Matei Vişniec, în regia lui Cristi Juncu. „În corpul şi în mintea fiecăruia dintre noi mai locuieşte cel puţin o persoană, cea care se exprimă numai în vis. Uneori nu îndrăznim să facem cunoştinţă cu ea, în general o ascundem în interiorul nostru toată viaţa. Ea ne cere însă uneori să-i deschidem câte o fereastră sau măcar să o lăsăm să ne privească din când în când drept în ochi”. Caligraf al fantasmelor, personajul redescoperă curtoazia într-un joc erotic.

O furtună, spectacolul marca Purcărete

O insulă, o locaţie ideală pentru dezlănţuirea bizarului. Insula lui Prospero devine în viziunea lui Silviu Purcărete ceva asemănător visului lucid al unui bătrân, al unui om obosit, dar disperat să-şi rezolve conflictele cu viaţa. Nimic nu e ceea ce pare în universul grotesc, dar fascinant, unde monştrii se transformă în fecioare şi nobilii cad la mila spiritelor năstruşnice. “O Furtună”, după William Shakespeare, în regia şi adaptarea lui Silviu Purcărete, este o călătorie irezistibilă, hipnotică prin imaginaţia lui Prospero, a marelui său creator, dar şi a fiecăruia dintre artiştii care aduc la viaţă acest spectacol unic, în scenografia lui Dragoş Buhagiar, muzica Vasile Şirli, în interpretarea unor actori remarcabili ca Sorin Leoveanu, Ilie Gheorghe, Angel Rababoc, Adrian Andone, George Albert Costea, Romaniţa Ionescu de la Teatrul “Marin Sorescu” din Craiova.

Două conferinţe atrag atenţia. Duminică, la ora 11.30, o discuţie incitantă cu Peter Stein şi George Banu. Peter Stein a creat unul dintre colectivele artistice cele mai reputate ale anilor 70, “Schaubühne” din Berlin, colectiv ale cărui experienţă şi spectacole s-au impus ca fruct al unei echipe solid structurate în contextul oraşului dirijat care era pe atunci Berlinul. Acestei “înrădăcinări” îi va urma o perioadă de “însingurare”, căci, retras în Italia, Stein e azi un artist solitar care se plasează sub semnul lui Faust. Un traseu exemplar, unic şi personal pe care Peter Stein îl va evoca în compania lui George Banu. De altfel, puteţi viziona remarcabilul “Faust Fantasia”, semnat de Peter Stein, în 26 mai, ora 19.00, la Sala “Thalia”. Cum să menţii viu spiritul şi memoria unei piese ce va rămâne fără egal în istoria teatrului? Arturo Annecchino, autorul muzicii din spectacol şi colaborator obişnuit al lui Stein, propune o revitalizare a operei printr-o melodramă narativă (aceea a lui Stein însuşi) cu Giovanni Vitaletti la pian. S-a născut astfel un spectacol care dialoghează de la distanţă cu “Faust”-ul lui Goethe. Textele lui Faust, Mefisto şi Margareta sunt acompaniate uneori de muzică, iar alteori sunt doar cântate.

Peter Stein şi pianistul Giovanni Vitaletti, în Faust Fantasia Lorenza Daverio

Oricând spunem criză, şi ne gândim la Caragiale, ne vine irezistibil în minte finalul “tablei de materii” din “La Moşi”. Senzaţia de gol şi nimicnicie este paradoxal invers proporţională cu aglomerarea substantivelor, a scenelor, figurilor şi excitantelor sugestii senzoriale cu care ne este alintată lectura. Maestru al ambiguităţii, fie simplu ludice, fie cinic-sarcastice, locuit de demonul postmodern al relativizării şi consacrării tocmai prin autopersiflare, Caragiale cultivă îndrăcit străvechea credinţă conform căreia “forma vasului depinde de golul din el”. O conferinţă susţinută de Dan C. Mihăilescu despre “Caragiale şi criza ca lux”, în 26 mai, ora 11.30, la Centrul Cultural “Habitus”.

Dacă iubiţi dansul, “Carmina Burana” este ceea ce doriţi, în coregrafia lui Gigi Căciuleanu, muzica lui Carl Orff, pe texte profane din secolul al XIII-lea şi din William Shakespeare. “Ceea ce mă pasionează în calitate de creator este tocmai de a putea lucra într-o cheie diferită. A ceea ce eu iubesc, Teatrul Coregrafic. Aş dori să scot în evidenţă deosebirea demersului meu faţă de cel al faimosului şi foarte răspânditului Dans-Theatre”, mărturisea regizorul, scenograful şi coregraful Gigi Căciuleanu.

Un proiect audio-vizual de electro-tango, iniţiat de muzicianul şi arhitectul argentinian Miguel De Genova, îmbină înregistrările vechiului tango de la începutul secolului XX, mostre de efecte electronice şi imagini vizuale, mixate într-un cocktail inspirat direct de stilul de viaţă al unui cartier din Buenos Aires, în interpretarea “Otros Aires”.

Cu siguranţă, concertul lui Ştefan Bănică Jr. şi al formaţiei sale “The Rock’n Roll Band” vă va încălzi şi vă va face să dansaţi în Piaţa Mare, sub lumina artificiilor.

Mari spectacole pe scena Teatrului Naţional

Marius Bodochi şi Dan Puric în Sinucigaşul

Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti nu pierdeţi “Sinucigaşul”, de Nikolai Erdman, în 25 mai, la ora 19.30. Un text seducător, de mare impact, de o actualitate şocantă. Se joacă astăzi peste tot în lume, relansând o întrebare dramatică: viaţa are sens? O comedie amară pe care au vrut s-o pună în scenă mari regizori ca Meyerhold şi Stanislavski, dar pe care a interzis-o însuşi Stalin. Urmarea?…

“Istoria acestei piese este, în fapt, istoria cumplită şi tragică a intelectualităţii ruseşti şi a oamenilor care au avut neşansa s-o traverseze. Este admirabil că Felix Alexa a intuit, în cele mai mici detalii, adâncimea acestui text, care transcende timpul şi nu s-a cantonat în acea epocă, nu s-a acoperit de simboluri, ci dimpotrivă a ajuns la esenţă. Comedia neagră din «Sinucigaşul», în care hohotele de râs nu se mai opresc decât la final, când îţi îngheaţă sufletul, este perla operei regizorale a lui Felix Alexa”, afirma Irina Budeanu.

Personajul principal, prin jocul lui Dan Puric, atinge sensibilitatea publicului şi acesta vibrează. De fapt, Semion Semionovici Podsekalnikov râde de moarte. Îi dau replica Marius Manole, Costel Constantin, Adela Mărculescu, Ileana Olteanu, Marius Bodochi, Tania Popa, Maria Buză, Lamia Beligan, Mihai Călin…

Victor Rebengiuc şi Sanda Toma în Toţi fiii mei

“Toţi fiii mei” revine la Teatrul Naţional la peste jumătate de secol de la prima sa montare în România, în 1948. Din echipa de atunci au făcut parte Aura Buzescu, în rolul lui Katty Keller, şi Liviu Ciulei, care a semnat scenografia spectacolului. “Toţi fiii mei”, montare care face parte din proiectul TNB, “Teatru universal contemporan”, este o recuperare a unui important text din dramaturgia americană, aproape necunoscut publicului român şi, cu siguranţă, un spectacol de succes. Acţiunea se petrece în America, imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, în sânul unei familii care a reuşit să se îmbogăţească, profitând de oportunităţile apărute. În casa Keller, dramele sunt însă adânci. Deciziile din timpul războiului au consecinţe tragice, trei ani şi jumătate mai târziu, asupra întregii familii.

Duminică, la ora 19.00, la Sala Mare, “Toţi fiii mei”, după Arthur Miller, în regia lui Ion Caramitru, muzică originală, Vlaicu Golcea, scenografia, Dragoş Buhagiar, cu Victor Rebengiuc, Sanda Toma, Dorin Andone, Vivian Alivizache, Costina Ciuciulică, Gavril Pătru, Irina Cojar ş.a.

“Caramitru nu face greşeala de a actualiza piesa, ci o pune în scenă cât se poate de «retro». Simte că la noi e momentul, dacă nu al unui conflict între generaţii, cel puţin al unei discuţii despre averile suspecte şi despre o tardivă conştiinţă a dobândirii lor, «ca să nu mai fiţi şi voi pârliţi cum am fost eu», cum spune Joe (un Victor Rebengiuc excepţional), care a scăpat de puşcărie aruncând vina pe asociatul şi fostul său vecin, singurul care ar fi ştiut de crăpăturile cilindrilor”, scria Cristian Teodorescu.

“Excelsior”, la Noaptea Literaturii Europene

Scenă din spectacolul Teatrului Excelsior. Foto Maria Ştefănescu

În premieră, “4 Dansuri”, de Albert Espinosa, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori spanioli contemporani, miercuri, 30 mai, începând de la ora 20.30.

Anemmary Ziegler în rolul Patricia şi Ion Bechet în rolul Babysitter vor fi gazdele dumneavoastră în transpunerea regizoarei Adriana Zaharia, a scenografei Ana Iulia-Popov, coregrafei Andreea Duţă şi artistului video Darie Armin Alexandru. Teatrul “Excelsior” colaborează în premieră cu Institutul Cultural “Cervantes”, care promovează într-o formă inedită un dramaturg, romancier, scenarist, actor şi regizor spaniol.

“Două poveşti de amor”, la ArCuB

Silviu Biriş şi Cerasela Iosifescu, la ArCuB

Duminică 27 mai, ora 19.00, la ArCuB se joacă “Două poveşti de amor”, după A.P. Cehov. Regia este semnată de Mircea Cornişteanu. Scenografia îi aparţine lui Bogdan Spătaru. Protagonişti sunt trei actori îndrăgiţi: Cerasela Iosifescu, Silviu Biriş şi Ion Arcudeanu.

Este vorba despre un spectacol-coupé foarte apreciat de public şi critică, format din două piese scurte, scrise de marele dramaturg rus: “Ursul” şi “Cerere în căsătorie” – două creaţii complementare, care descriu cu mult umor şi profunzime natura relaţiilor dintre bărbaţi şi femei.

„Mici bijuterii ale construcţiei dramatice, cele două piese într-un act sunt partituri în care geniul comic cehovian explorează cu voluptate natura surprinzătoare, şi totuşi mereu aceeaşi, a relaţiilor dintre bărbaţi şi femei. (…) Calitatea producţiei regizate de Mircea Cornişteanu se bazează pe cele două ingrediente de bază ale oricărui spectacol: un text genial şi actori pe măsura lui.”

“Ivanov”, la Teatrul “Tamasi Aron”

Scenă din Ivanov, spectacol al Teatrului Tamasi Aron

În zilele de 24 şi 26 mai, trupa Teatrului “Tamási Áron” va susţine două reprezentaţii cu “Ivanov” cu titrare în limba română. Cu acest spectacol, tânăra şi recunoscuta regizoare Anca Bradu face pentru prima dată cunoştinţă cu actorii Teatrului “Tamási Áron” şi cu spectatorii din Sfântu Gheorghe. Actualmente, Anca Bradu este regizor al Teatrului “Radu Stanca” şi lector universitar la Catedra de Arta Actorului din Universitatea “Lucian Blaga”, ambele din Sibiu. Ca regizor, a lucrat în teatre din Germania, Franţa, Finlanda, Serbia, Ungaria. În anul 2001 a primit Premiul UNITER pentru cea mai bună regie, cu spectacolul “Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, montat la Teatrul Naţional din Târgu-Mureş.

“Ivanov”, una din primele piese ale lui Cehov, ocupă un loc aparte în opera sa, dar şi în dramaturgia universală. Apar în ea primele semne ale dramaturgiei cehoviene – blazarea eroilor, dragostea fără speranţă, pustietatea vieţii la ţară, apatia elitei intelectuale -, dar spre deosebire de marile piese aşa-numite „lirice” ale lui Cehov, în drama “Ivanov” aceste teme se regăsesc în situaţii şi conflicte mult mai bine conturate.

Ivanov este un tânăr de 35 de ani, care nu se ştie cum şi când şi-a pierdut pofta de viaţă şi se tot zvârcoleşte în căutarea cauzelor nefericirii sale. Mereu depresiv şi paralizat de spaima că totul este deja pierdut – tinereţe, iubire, căsnicie, moşie -, Ivanov ajunge prizonierul unor întrebări fără ieşire: ce mai poate spera omul, când a trecut de jumătatea cea bună a vieţii? Odată părăsit de vitalitatea tinereţii, mai există vreo şansă de a o recâştiga? Dar cum mai poţi recâştiga ceva, când şi cele mai simple lucruri par de neatins şi nu mai eşti în stare să te bucuri de nimic din ce-ţi oferă viaţa? Are vreun rost această viaţă?

”Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, la Godot Cafe-Teatru

„Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee, în regia Marianei Cămărăşan şi a Alexandrei Penciuc, împlineşte anul acesta 5 ani. Spectacolul devine, astfel, una dintre cele mai longevive producţii ale Studioului Casandra. Reprezentaţia aniversară va avea loc duminică, 27 mai, la ora 19.00. Distribuţia este formată din Florina Gleznea, Ionuţ Grama, Sînziana Nicola şi Emil Măndănac.

„Cui i-e frică de Virginia Woolf?” a avut premiera în anul 2007, pe scena Studioului Casandra din Centrul Vechi, ca examen de licenţă. A fost preluat apoi de Teatrul Act, unde s-a jucat cu sala plină timp de doi ani. În 2009, spectacolul a primit două nominalizări la Premiile UNITER (Cel mai bun debut – Florina Gleznea şi Ionuţ Grama, pentru rolurile titulare), fiind găzduit ulterior de Sala “George Constantin” a Teatrului “Nottara”.

Piesa „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee (Premiul Tony pentru Cea mai bună piesă de teatru în 1962) este una dintre cele mai amuzante şi mai tulburătoare radiografii ale mitului „familiei perfecte”. George (Ionuţ Grama), profesorul ratat de la catedra de istorie, şi Martha (Florina Gleznea), exuberanta sa soţie şi fiica şefului universităţii, se întorc acasă după o petrecere. Dar noaptea abia începe, iar publicul devine prizonier în casa celor doi şi martorul unui şir de „jocuri şi glume”, în care barierele anduranţei vor fi testate, iar demonii vor ieşi la lumină. Pentru că Martha i-a invitat la ei acasă pe nou-veniţii în campusul universitar, blondul Nick (Emil Măndănac) şi naiva lui soţie, Honey (Sînziana Nicola). Ceea ce urmează va demonstra că nimic nu e mai irezistibil şi mai terifiant decât cruzimea şi că adevarul şi iluzia pot spune uneori aceeaşi poveste.

Teatrele se întâlnesc la Chişinău

ICR „Mihai Eminescu” din Chişinău sprijină participarea Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara cu piesa „Boala Familiei M” în regia lui Radu Afrim, la cea de-a X-a ediţie a “Festivalului Internaţional al Artelor Scenice Bienala Teatrului Eugène Ionesco” (BITEI). Ediţia jubiliară se va desfăşura sub genericul “Teatrele se întâlnesc la Chişinău”, care va avea loc în perioada 25 mai – 3 iunie 2012.

BITEI, cel mai important festival bienal al artelor spectacolului din Republica Moldova, propune un program la care vor participa companii teatrale profesioniste din peste 15 ţări ale lumii şi prezintă 40 de evenimente în 7 spaţii de joc. Festivalul va întruni companii teatrale de teatru, muzica şi dans din 15 ţări ale lumii: Republica Moldova, Coreea de Sud, România, Rusia, Ucraina, Georgia, Republica Cehă, Italia, Marea Britanie, Japonia, Azerbaidjan, Spania, Turcia, Israel şi Germania, demonstrând încă o dată că oraşul poate fi o capitală culturală de talie mondială.

Spectatorii sunt aşteptaţi în sălile de spectacole ale Teatrului Dramatic Rus de Stat “A.P. Cehov”, Teatrului Republican “Luceafărul”, Teatrului Naţional “Mihai Eminescu”, Teatrului Naţional de Operă şi Balet, Filarmonicii Naţionale “Serghei Luncheivici” şi ale Teatrului “Eugène Ionesco”.