' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
”Explicația oficială este repetată obsesiv: „criza energetică”, „războiul”, „piețele europene”, „volatilitatea”. Toate sunt reale. Dar toate sunt și insuficiente explicații și doar propagandă de ”prostit” populația”, arată Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză publicată marți.
Problema nu mai este strict costul producerii energiei
”… alte state au trecut prin aceeași criză fără să transforme energia într-o sursă permanentă de tensiune economică și socială. România însă a făcut exact asta.
Problema nu mai este strict costul producerii energiei. Problema este costul sistemului energetic în sine, un mecanism care adaugă risc, ineficiență, distorsiuni și cost administrativ la fiecare verigă dintre producător și consumator”, explică Chisăliță.
Factura, radical mai mică
”Dacă România ar funcționa ca o piață energetică normală — concurențială, predictibilă și coerent reglementată — factura finală ar fi cu 25–45% mai mică. Nu puțin mai mică. Ci radical mai mică”, mai arată președintele AEI.
Energia, sursă permanentă de tensiune
Și alte state au trecut prin aceeași criză, spune Chisăliță, însă acestea nu au transformat energia într-o sursă permanentă de tensiune economică și socială.
Dumitru Chisăliță avertizează că disfuncționalitățile din sistem preiau între 25% și 45% din valoarea fiecărei facturi de 100 de lei plătită de consumatori.
În perioadele de criză, aceste anomalii sistemice se adâncesc și ajung să înghită aproape jumătate din costul total al utilităților, spune președintele AEI.
Factura „normală” vs factura românească
”Acest tabel spune o poveste simplă și brutală, aproape fiecare verigă a sistemului energetic românesc costă mai mult decât ar trebui să coste într-o economie funcțională. Nu pentru că România ar avea resurse proaste. Ci pentru că și-a construit un sistem scump”.
| Componentă | Nivel „normal” | Nivel România | Suprataxare / încărcare estimată |
| 1. Producție (energia-marfă) | 45–55% din factură | 55–70% | +15% până la +35% |
| 2. Distorsiuni de piață | 0–3% | 8–20% | +5% până la +15% |
| 3. Echilibrare | 1–3% | 4–10% | +3% până la +7% |
| 4. Transport | 2–4% | 3–5% | relativ normal |
| 5. Distribuție | 20–25% | 25–35% | +3% până la +10% |
Românii plătesc instabilitatea sistemului
”Acesta este marele adevăr pe care discursul public îl evită: românii nu plătesc doar energia. Plătesc instabilitatea sistemului. România produce relativ ieftin și vinde relativ scump. Aici apare cea mai mare contradicție economică. România are: hidroenergie cu cost redus; nuclear printre cele mai ieftine surse stabile; gaze interne; regenerabile cu cost marginal aproape zero după amortizare. Teoretic, toate acestea ar trebui să facă din România una dintre cele mai competitive piețe energetice din regiune. În practică, însă, consumatorul final plătește volatilitate regională, mecanismul marginalist european, lipsa contractelor stabile, lichiditate redusă, risc regulatoriu, concentrare de piață”, mai arată Dumitru Chisăliță.
Inteligentul Predoiu a scos SPECULA din Codul Penal. Iar confundati cauza cu efectul !
Inteligentul Predoiu a scos SPECULA in Codul Penal. Iar confundati cauza cu efectul !