Pat Buchanan: Văzut din SUA, viitorul seamănă cu Matteo, nu cu Macron

Cine ar merge spre necunoscut de dragul UE?

Peste o săptămână, europenii vor putea să măsoare cât de mult s-a ridicat mareea populismului și naționalismului în țările și pe continentul lor. Bilanțul va fi dat de cele trei zile de alegeri pentru Parlamentul European.

Estimarile: Naționaliștii și populiștii vor avea cea mai bună prestație electorală de la apariția UE, iar grupul lor parlamentar – Europa Națiunilor și Libertății – ar putea obține un sfert din mandatele de la Strasbourg”, scrie comentatorul conservator Patrick Buchanan.

Noul Partid Brexit al lui Nigel Farage este creditat în sondaje cu prima șansă de a câștiga alegerile din Marea Britanie, cu de două sau de trei ori mai multe voturi decât Partidul Conservator al premierului Theresa May.

În Franța, Adunarea Națională a Marinei Le Pen concurează chiar cu partidul președintelui Emmanuel Macron, care pledează pentru ”mai multă Europa”.

Matteo Salvini, ministrul de Interne și liderul Ligii, estimează că partidul său va ieși învingător în Italia și în Europa. Mai mulți lideri naționaliști s-au reunit la Milano, la invitația lui Salvini, la finalul săptămânii trecute. Peste o săptămână, ei ar putea fi al treilea cel mai mare grup parlamentar din PE. Dacă se va întâmpla asta, victoria lor va fi în detrimentul partidelor de centru-dreapta și centru-stânga care au dominat politica europeană după Al Doilea Război Mondial. Vorbind în fața a zeci de mii de oameni adunați la Domul din Milano, Salvini a respins acuzația rivalilor săi politici că aceste partide își au rădăcinile în politica tenebroasă a anilor 1930. ”În această piață nu sunt extremiști. Nu sunt rasiști. Nu sunt fasciști. În Italia și în Europa există o diferență între cei care vorbesc despre viitor și cei care fac procesul trecutului”.

Ziua de mâine împotriva zilei de ieri, spune Salvini.

Sistemul european face paralele între partidele populiste din prezent și ceea ce s-a întâmplat în anii 1930, dar nu-și recunoaște rolul pe care l-a avut în provocarea dezertării în masă a electoratului către dreapta populistă, care acum pune în pericol hegemonia sistemului însuși. Partidele populist-naționaliste sunt alimentate și unite atât de ceea ce urăsc, cât și de ceea ce a produs Uniunea Europeană.

Care sunt aceste lucruri?

Populiștii naționaliști sunt iritați de inechitatea noii economii, unde salariile clasei muncitoare și a clasei de mijloc, nucleul unei națiuni, au scăzut mult în raport cu veniturile categoriei managerilor și elitelor financiare și corporatiste. Oamenii care muncesc cu mâinile, cu uneltele și mașinile și-au văzut salariile înghețate și slujbele dispărând, asta în timp ce salariile celor care manipulează cifre pe un computer au crescut mult. Disparitățile au crescut prea mult, la fel și cele dintre capitale și provincie.

Apoi vine imigrația. Europenii nativi nu îi văd cu ochi buni pe cei din grupurile etnice care au venit neinvitați și în număr mare în ultimele decenii, care nu au reușit să se integreze și au creat enclave care par replici ale Lumii a Treia din care provin.

Dacă ar fi să găsim sloganul care îi unește pe populiști, acesta este ”Ne vrem țara înapoi!”. Orice s-ar spune despre populiști și naționaliști, ei sunt niste oameni cu inima. Își iubesc țările. Prețuiesc culturile în care au crescut. Vor să-și păstreze identitățile naționale unice.

Ce-i rău în asta? Patriotismul este un element fundamental al mișcărilor populiste și naționaliste. Globalismul este un element care le e străin. Ei cred în Europa lui De Gaulle, ”de la Atlantic la Urali”, nu în Europa abstracta a lui Jean Monnet și cu siguranță nu cred în birocrația de la Bruxelles de azi. Patria este entitatea supremă pe care o poți iubi și căreia îi poți fi loial. Cine ar merge spre necunoscut de dragul UE?

Naționaliștii europeni nu sunt toți la fel. Partidul la guvernare în Polonia, Lege și Justiție, nu este de acord cu Fidesz, al premierului ungar Viktor Orban,  în ce privește Rusia lui Putin.

Deși Parlamentul European nu are prea multă putere, aceste alegeri nu sunt lipsite de miză. Să ne gândim la Farage. Dacă Partuidul Brexit pe care îl conduce câștigă alegerile în Marea Britanie, cum ar mai putea Partidul Conservator să nu ducă la bun sfârșit ieșirea din UE decisă prin votul din 2016 fără a-și trăda cel mai fidel electorat și pe cea mai importantă temă?

Naționalismul se răspândește în Europa și adâncește faliile dintre cele mai mari puteri din NATO. Germania nu va atinge pragul de 2% din PIB pentru Apărare solicitat de președintele Donald Trump. Iar Berlinul continuă proiectul pentru un al doilea gazoduct pe sub Marea Baltica care să lege Germania de Rusia, Nord Stream2. Turcia va intra în posesia sistemului rusesc S-400 în această vară, în ciuda avertismentului SUA că va înceta vânzarea celor o sută de avioane F-35, dacă Turcia va achiziționa acest sistem antiaerian rusesc.

Au reușit naționaliștii din Europa să se urce pe valul viiorului? Sau viitorul va însemna renașterea ideii unei singure Europe, o uniune politică și economică inspirată de idealiștii de odinioară? De aici, viitorul seamănă cu Matteo, nu cu Macron”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 5

1 Comentariu

  1. Idiotul german Manfred Weber e populist german (vezi partidu lui) da nu e nationalist. Senila Merkel Angela nu e crestin-democrata (vezi din ce partid provine) ci atee- globalista.Folosiți termenii cum trebuie ptr că fomiștii lu Soros sînt și la stînga și la dreapta eșichierului politic.Soros e viclean, vrea sa dea impresia ca are toate partidele la dispozitie achizitionind citiva sclavi ca Weber, Verhofstadt, Tajani, Timmermans. Atrticolu asta n-atre nici o dsemnificatie daca nu cercetati subtilitatile astea. Nu puneti d ex populistii vest-europeni linga nationalistii central si est-europeni, e un non-sens

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.