' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Retrospectiva filmului românesc la Bruxelles
Cea mai importantă retrospectivă dedicată filmului românesc organizată vreodată în Benelux va avea loc la Bruxelles, în luna aprilie, la “Cinemateca Regală” a Belgiei şi marchează 100 de ani de cinematografie în micul Paris.
21 de filme, de la operele noului val (Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu), la cineaştii deceniilor trecute (Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Elisabeta Bostan, Andrei Blaier, Dan Piţa, Mircea Daneliuc) sau la întemeietorii celei de a şaptea arte (Jean Georgescu), conturează fresca seculară a filmului românesc.
Luna filmului românesc va debuta pe 3 aprilie cu o conferinţă a profesoarei universitare Dominique Nasta de la “Universitatea Liberă” din Bruxelles, intitulată “Cinematografia românească de la A la Z: radiografia unui fenomen”, urmată de filmul lui Lucian Pintilie “Reconstituirea” (1969).
„Mult timp necunoscută în lume, cinematografia românească este de acum o valoare sigură, recompensată cu premii importante şi care a stârnit entuziasmul criticilor şi publicului”, scrie Dominique Nasta.
Ciclul se termină pe 30 aprilie cu primul film realizat în România, superproducţia “Independenţa României” (1912) de Grigore Brezeanu şi Aristide Demetriade, acompaniată live de pianista de jazz Ramona Horvath.
În 4 aprilie este programată pelicula din 1942, “O noapte furtunoasă”, în regia lui Jean Georgescu, urmată de “La moara cu noroc” de Victor Iliu, 1956 (în 5 aprilie), “Pădurea spânzuraţilor”, de Liviu Ciulei, 1964, film distins la Cannes în 1965 cu Premiul pentru regie (6 aprilie), “Veronica”, de Eliabeta Bostan, 1972 (7, 10, 12 şi 17 aprilie), “Nunta de piatră” regizat de Dan Piţa şi Mircea Veroiu, 1973 (8 aprilie), “Ilustrate cu flori de câmp” de Andrei Blaier, 1974 (9 aprilie), “Actorul şi sălbaticii” de Manole Marcus, 1974 (12 aprilie), “E pericoloso sporgersi”, de Nicolae Caranfil, 1993 (14, 20, 24 aprilie), “Proba de microfon” de Mircea Daneliuc, 1980 (15 aprilie), “Terminus Paradis”, de Lucian Pintilie, 1998 (16, 18, 20 şi 21 aprilie), “Occident”, de Cristian Mungiu, 2002 (18 aprilie), “Moartea domnului Lăzărescu”, de Cristi Puiu, 2005 (19, 22, 25 şi 28 aprilie), “Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii”, de Cătălin Mitulescu (21 aprilie), “A fost sau n-a fost?”, de Corneliu Porumboiu (23 aprilie), “Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” de Andrei Ujică (23 aprilie), “Hârtia va fi albastră” de Radu Muntean (24 aprilie), “4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” de Cristian Mungiu (26 aprilie), “Pescuit sportiv”, de Adrian Sitaru (27 aprilie), “Eu când vreau să fluier, fluier”, de Florin Şerban (29 aprilie).
Retrospectiva organizată de Cinemateca regală a Belgiei şi Institutul Cultural Român Bruxelles, cu o programare propusă de filmologul Dominique Nasta, a fost realizată cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi al Arhivei Naţionale de Film.
România, din nou în prim-plan la Festivalul Internaţional de Film “goEast”, Wiesbaden
Ofelia Popii şi Sorin Leoveanu în Quod erat demonstrandum. Foto Ancuţa Iordăchescu
Institutul Cultural Român din Berlin se află la al şaselea an de parteneriat cu Festivalul de Film “goEast”. În cadrul acestuia, ICR Berlin a susţinut prezenţa la festival a unor nume importante din cinematografia românească, printre care îi menţionăm pe Călin Peter Netzer, Cristi Puiu, Gabriel Achim, Thomas Ciulei şi Andrei Dăscălescu.
Festivalul Filmul Central-Est European “goEast” de la Wiesbaden are loc anul acesta între 9 şi 15 aprilie şi prezintă o serie de peste 130 de filme provenite din 30 de ţări.
Încă de la prima ediţie, festivalul “goEast” a creat filmelor româneşti oportunitatea de a se prezenta pe o platformă germană şi de a fi cunoscute şi în afara graniţelor. Premii importante la acest festival au obţinut „Filantropica” lui Nae Caranfil, „Premium” în regia lui Alexandru Ionescu, „Podul de flori”, regie Thomas Ciulei, „Cea mai fericită fată din lume” de Radu Jude, „Medalia de onoare”, regia Călin Peter Netzer, „Morgen” şi „Rocker” în regia lui Marian Crişan, precum şi „Domestic”, în regia lui Adrian Sitaru.
Participarea românească de anul acesta include în competiţia internaţională filmul “Quod Erat Demonstrandum”, în regia lui Andrei Gruzsniczki, şi filmul “Valea plângerii”, semnat de Mihai Andrei Leaha, Iulia Hossu şi Andrei Crişan.
La secţiunea “Specials” va fi prezentat documentarul “Blestemul ariciului”, regia Dumitru Budrală.
Blestemul ariciului
“Quod Erat Demonstrandum”, scris şi regizat de Andrei Gruzsniczki, regizor cunoscut pentru scurtmetrajele sale premiate pe plan internaţional, are ca punct de plecare decizia unui matematician (Sorin Leoveanu) de a publica o cercetare într-o revistă de specialitate a unei universităţi americane, în 1984, fără acordul Partidului. Personaje-cheie, alături de Sorin Leoveanu, interpretează şi Ofelia Popii – bună prietenă şi fostă colegă de facultate a matematicianului, care aşteaptă un paşaport ca să poată pleca la soţul ei fugit în Franţa -, şi Florin Piersic Jr., un ofiţer de Securitate care îi urmăreşte pe cei doi. Distribuţia este întregită de nume ca Tora Vasilescu, Marc Titieni, Paul Ipate, Dorian Boguţă, Lucian Ifrim, Medeea Marinescu, Alina Berzunţeanu şi Mihai Călin.
“Valea plângerii” tematizează deportarea între anii 1943 şi 1945 a 25.000 de romi în Transnistria de către regimul Antonescu. Jumătate dintre ei au murit la scurt timp de foame, de frig sau din alte cauze. După 70 de ani, cei puţini care au supravieţuit şi care pe atunci erau copii îşi reamintesc şi povestesc cu emoţie evenimentele teribile de atunci. Filmul îşi propune să reconstituie drumul, locurile şi întâmplările tragice ale Holocaustului romilor. Interviurile cu membrii comunităţii ucrainene din Transnistria completează poveştile supravieţuitorilor romi şi transformă un spaţiu astăzi aparent banal într-unul antropologic, al memoriei şi lacrimilor.
“Blestemul ariciului”, regizat de Dumitru Budrală, prezintă viaţa romilor-băieşi din zona Sibiului. „Ţineam la măgarul meu mai mult decât la bărbat sau la copii. Dar acum e mort. Dacă aş avea un măgar acum, aş trăi ca un parlamentar”, spune Turica, unul dintre personajele filmului. Ea şi rudele sale umblă din sat în sat, cărând în spate legături de mături şi coşuri de nuiele, pe care încearcă să le dea la schimb pentru produse alimentare. Regizorul trece dincolo de stereotipuri, însoţind familia de ţigani extrem de săracă în călătoriile pe timp iarnă, pentru supravieţuire.
