Clasamentul datoriilor corporative în Europa: care țări se împrumută cel mai mult?

Când Europa se îngrijorează de datorii, atenția se îndreaptă de obicei spre guverne. Dar și companiile se împrumută, iar țările unde firmele sunt cel mai îndatorate nu sunt cele la care te-ai aștepta.

Noile date Eurostat arată că datoria corporativă variază semnificativ în interiorul Uniunii Europene. La nivelul UE, aceasta se situa la 70,1% din PIB la sfârșitul anului 2025, aproape de cel mai scăzut nivel din ultimii aproape douăzeci de ani, reflectând creșterea economică nominală puternică din ultimii ani, care a depășit ritmul de creștere al împrumuturilor corporative, potrivit Euronews.

Ce măsoară indicatorul

Indicatorul compară datoria corporațiilor nefinanciare cu produsul intern brut al fiecărei țări. Include credite bancare și titluri de creanță (cum ar fi obligațiunile corporative), excluzând băncile, asigurătorii și alte instituții financiare. Împrumuturile între companii din aceeași țară sunt eliminate pentru a evita dubla contabilizare.

De ce contează pragul de 85%

Comisia Europeană utilizează pragul de 85% din PIB în cadrul Procedurii privind Dezechilibrele Macroeconomice. Acesta a fost introdus după criza financiară globală ca indicator al unui posibil îndatorări excesive a sectorului privat. Depășirea pragului nu semnalează automat dificultăți financiare și nu declanșează sancțiuni — determină Comisia să evalueze dacă nivelul ridicat al datoriei reflectă vulnerabilități economice reale sau factori structurali care distorsionează statisticile.

Cele șapte țări europene cu cea mai mare datorie corporativă

7. Belgia — 90,6% din PIB

Poziția Belgiei se datorează în mare parte rolului său de lungă durată ca bază pentru companiile multinaționale care gestionează finanțarea internă. Datoria reprezintă în bună măsură finanțări intra-grup, nu împrumuturi ale companiilor operaționale belgiene. Banca Națională a Belgiei estimează că, după eliminarea acestor operațiuni, datoria corporativă coboară la aproximativ două treimi din PIB.

6. Franța — 91,6% din PIB

Franța este un caz aparte. Spre deosebire de alte țări din clasament, îndatorarea corporativă ridicată este considerată o problemă macroeconomică reală, nu un artefact statistic. Banque de France a avertizat în mod repetat că firmele franceze sunt cele mai îndatorate dintre marile economii ale zonei euro, iar costurile de servire a datoriei sunt comparativ ridicate.

5. Olanda — 106,3% din PIB

Olanda își datorează poziția înaltă rolului său de centru financiar internațional. Potrivit Comisiei Europene, multinaționalele reprezintă aproximativ 60% din totalul datoriei corporative înregistrate în țară. Banca centrală olandeză semnalează de multă vreme rețeaua extinsă de companii care canalizează investiții internaționale fără să desfășoare activitate economică semnificativă pe teritoriul național.

4. Cipru — 107,3% din PIB

Cipru urmează un tipar similar, dar la o scară și mai mare. BCE estimează că entitățile cu activitate economică redusă sau inexistentă dețin majoritatea activelor și pasivelor internaționale ale țării. Peste 80% din investițiile transfrontaliere care tranzitează Ciprul sunt vehiculate prin entități cu scop special.

3. Suedia — 108,6% din PIB

Suedia este una dintre puținele țări din fruntea clasamentului unde datoria reflectă în principal împrumuturi ale companiilor autohtone. O mare parte este concentrată în imobiliarul comercial: companiile din domeniu s-au împrumutat masiv în perioada dobânzilor extrem de scăzute, iar creșterea bruscă a ratelor după 2022 a transformat sectorul într-una dintre principalele vulnerabilități financiare ale țării.

2. Danemarca — 115,4% din PIB

Și datoria corporativă daneză este în mare parte reală. Marile companii internaționale — Novo Nordisk, DSV, Carlsberg, Ørsted — au apelat tot mai mult la piețele internaționale de obligațiuni pentru a-și finanța expansiunea. Potrivit Danmarks Nationalbank, împrumuturile corporative prin obligațiuni s-au triplat în ultimii cinci ani.

1. Luxemburg — 251,1% din PIB

Luxemburg se află într-o categorie cu totul aparte: datoria corporativă depășește de peste două ori și jumătate producția economică anuală a țării, cel mai ridicat raport din UE. Totuși, banca centrală luxemburgheză avertizează că cifra poate fi ușor înțeleasă greșit. Luxemburgul găzduiește mii de companii holding și de finanțare deținute de străini, ale căror datorii sunt în mare parte acoperite de active financiare echivalente. Cifra reflectă rolul Luxemburgului ca unul dintre cele mai importante centre mondiale de finanțare corporativă internațională.

Italia și Grecia spun povestea inversă

Poate cea mai mare surpriză vine de la celălalt capăt al clasamentului. Deși au cele mai mari datorii publice din UE — 146% din PIB în Grecia și 137% în Italia la sfârșitul anului 2025 — sectoarele lor corporative sunt printre cele mai puțin îndatorate din zona euro: 58,6% din PIB în Grecia și 55,1% în Italia, ambele sub media UE. În aceste țări, îndatorarea este concentrată în sectorul public, nu în cel privat.

De ce domină țările mici clasamentul

Patru dintre primele cinci poziții — Luxemburg, Olanda, Cipru și Belgia — sunt economii relativ mici, care găzduiesc mii de holdinguri și vehicule de finanțare utilizate de multinaționale. Deși aceste entități au adesea activitate economică limitată în țara gazdă, sunt clasificate drept corporații nefinanciare în statisticile oficiale. Un detaliu metodologic important amplifică efectul: Eurostat exclude împrumuturile între companii din aceeași țară, dar finanțările intra-grup transfrontaliere rămân incluse — ceea ce umflă semnificativ ratele în centrele financiare internaționale.

Ce arată cu adevărat clasamentul

La prima vedere, datele sugerează că cele mai îndatorate companii europene sunt în Luxemburg, Cipru și Olanda. În realitate, cifrele dezvăluie mai mult despre locul unde multinaționalele aleg să-și organizeze finanțele decât despre nivelul real al împrumuturilor companiilor locale.

Vezi și România ajunge printre liderii din regiune la investiții străine. Creștere de 45% și mergem pe urmele Cehiei

Franța rămâne cazul cu adevărat remarcabil: singura economie europeană majoră care combină atât datorie publică ridicată, cât și îndatorare corporativă genuină — o vulnerabilitate macro-financiară reală, nu o distorsiune statistică.