Conexiuni teatrale în mijloc de vară

La “Godot Café-Teatru”, trei spectacole incitante

“Carpathian Garden”, dincolo de scenă

Mogulul de presă, politicianul ipocrit, parcagiul “Bem şi noi o cafea, bosulică?”, star-ul de filme XXX, copilul de bani gata, şomerul, preotul întreprinzător… Hai să-i vezi pe toţi cum prind viaţă pe scenă, la doi paşi de tine!

Carpathian Garden, un spectacol interactiv cu Radu Iacoban (text şi regie) şi Tudor Aaron Istodor, se va juca duminică, 29 iunie, la ora 19:00.

Este o satiră contemporană în care veţi găsi un meniu complet de specii urbane din realitatea noastră imediată, de la preotul întreprinzător la actorul porno şi băiatul din parcare, de la copilul de bani gata şi prezentatorii de ştiri, până la politicieni şi moguli de presă.

Cei doi actori, Radu Iacoban şi Tudor Aaron Istodor, joacă atât pe scenă, cât şi în sală, alături de spectatori, iar relaţionarea cu publicul este permanentă.

Întrebat dacă, de-a lungul timpului, a ţinut minte în mod special vreo replică din partea spectatorilor, Radu Iacoban a spus: “E un spectacol la care lumea ne răsplăteşte cu râsete, aplauze şi, cel mult, onomatopee. Îmi aduc aminte că, la monologul «mogulului de presă», o domnişoară din public a strigat în gura mare: «Uaaa, Bond!» La care, evident că i-am răspuns cu clasicul: Bond, James Bond”.

“Structura spectacolului este fixă, deşi auditoriul are iluzia unui stand-up, deoarece actorii îl mitraliază cu argumente care nu îi dau timp să interacţioneze”, spune autorul Radu Iacoban.

Întrebat dacă au jucat “Carpathian Garden” şi în alte locuri decât pe scena teatrului Godot, şi dacă da, ce reacţii au avut Radu Iacoban a mărturisit: “Da. Am jucat-o la o petrecere privată. Ne aşteptam să fie complet altfel, dar culmea e că spectacolul a avut aceleaşi reacţii, chiar dacă numărul spectatorilor era mai mic. Chestia asta mă face să mă gândesc că spectacolul se poate juca oriunde. Nu ţine de set-up, ci mai degrabă de energia pe care o transmitem noi. Spre exemplu, «Cucuienfrunte» am jucat-o la mare. Ne-a plăcut foarte mult şi ne-am dori să repetăm experienţa şi cu «Carpathian Garden»”.

Învăţarea textului de către actori stârneşte de multe ori curiozitatea şi lumea se întreabă dacă există un secret: “Reţinem textul repetând, spune Radu Iacoban. Textul e cireaşa de pe tort, nu e cel mai important lucru. Sunt alte aspecte mult mai importante care ţin de interior, de gând, de motivaţie. Dacă le controlezi pe astea, textul nu mai e o problemă”.

Radu Iacoban lucrează în prezent la un spectacol nou. Se numeşte “Derapaje” şi e un one man show. Va avea prima reprezentaţie pe 2 august, la ora 19, la “Godot Cafe-Teatru”.

“E o piesă scrisă de Neil LaBute, cu care am avut şansa să vorbesc şi să lucrez la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS). Regia e semnată de Iris Spiridon, scenografia de Mihaela Ularu. E un one man show pe care mi-l doream de mult”.

În perioada 12-15 iunie, Radu Iacoban a fost selectat pentru a participa la workshop-ul extraordinar cu titlul “De ce nu o facem în drum?/ Why Don’t We Do It In The Road?” susţinut de Neil LaBute – dramaturg şi regizor american deopotrivă foarte apreciat şi controversat – în cadrul celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS) destinat dramaturgilor/scenariştilor şi actorilor profesionişti. La atelier au mai participat actorii Cosmina Stratan, Alexandru Ion, Ionuţ Grama, Liviu Romanescu, Camelia Pintilie, Eliza Păun, Oana Hodade şi Floarea Cristina.

“Carpathian Garden” va participa în curând şi la “Undercloud” – “Festivalul de teatru Independent de Orice”, organizat de Chris Simion.

“Carpathian Garden” este un happening teatral prezentat de actorii Radu Iacoban şi Tudor Aaron Istodor, într-un spectacol 100% românesc. O oră şi douăzeci de minute de tiplogii umane din realitatea românească actuală.

Scenografia: Irina Moscu. Video şi sound design: Dan Ionescu. Costume: “Sarto Made To Measure”

Actor de film şi teatru, pe Tudor Aaron Istodor l-aţi putut vedea recent în “Domnişoara Christina” (2013). Din filmografia lui fac parte lungmetraje ca: “Weekend cu mama” (regia: Stere Gulea, 2009), “Blood and Chocolate” (regia: Katja von Garnier, 2007), “Hârtia va fi albastră” (regia: Radu Muntean, 2006), “Tertium non datur” (regia: Lucian Pintilie, 2006), precum şi serialele de televiziune “Băieţi buni” (PRO TV, 2005), sau “Lombarzilor 8” (B1 TV, 2006). A jucat în numeroase scurtmetraje.

Tudor este fiul actorilor Maia Morgenstern şi Claudiu Istodor. A terminat un liceu de informatică, unde a descoperit că e pasionat de teatru. Este unul dintre cei mai buni actori ai tinerei generaţii.

Atunci când nu joacă în piese de teatru sau în filme, Tudor spune că joacă jocuri pe calculator: “Starcraft”, “Dota”, “Diablo”.

“Apropo, spune Tudor, ruşine «Blizzard» pentru cel mai boring joc: «Diablo 3»! M-am plictisit atât de tare încât nu mă mai joc deloc. Abia îmi văd şi eu de spectacole”. Când nu se joacă pe calculator, citeşte sau îşi duce surorile mai mici la filme 3D.

“Fragil”, despre viaţa de cuplu

„Fragil” un spectacol despre viaţa in ciuplu

Greg (Radu Iacoban) o iubeşte pe Steph (Andreea Gramoşteanu) cu adevărat, chiar dacă nu crede că e cea mai frumoasă femeie din lume. Steph însă vede altfel lucrurile când vine vorba de ea însăşi…

O piesă despre cât de imposibilă poate fi dragostea când nesiguranţa şi lipsa de încredere în tine şi în cel de lângă tine pune stăpânire pe oameni. “Fragil” este o comedie despre iubire în forma brută, despre “lipsa de menajamente” cu care ne confruntăm atunci când suntem într-o relaţie, despre fericirea sau dezamăgirea pe care o primim chiar de la omul de lângă noi.

Piesa face parte dintr-o trilogie scrisă de Neil LaBute (51 de ani, regizor, scenarist şi dramaturg american), care conţine piesele: “Reasons to Be Pretty” (după care a fost tradusă “Fragil”), “The Shape of Things” şi “Fat Pig”. Trilogia abordează tema stilului de viaţă american.

În America, spectacolul s-a jucat cu succes pe Broadway şi a fost nominalizat în 2011 la “Premiul Tony” la trei categorii – Cel mai bun spectacol, Cel mai bun actor, Cea mai bună actriţă în rol secundar.

Montarea de la “Godot Café-Teatru” este realizată cu ajutorul decorului multifuncţional creat de Corina Gramoşteanu.

Şi ultimele două piese ale trilogiei au fost traduse şi jucate pe scenele româneşti: “Forma lucrurilor” (“The Shape of Things”) şi “XXL” (“Fat Pig”) se joacă tot la “Godot Café-Teatru”.

Regizorul piesei, George Dogaru, este cel care a realizat show-ul de televiziune “Mondenii”, de la Prima TV, iar Mirela Zeţa, Andreea Gramoşteanu şi Marin Grigore sunt trei actori care fac parte din emisiunea respectivă. Radu Iacoban este actor, regizor şi scenarist cu piese scrise şi regizate, care se joacă acum pe scenele teatrelor româneşti, cele mai recente fiind “Carpathian Garden” şi “În parc”, la “Godot Café-Teatru”. Actorul Radu Iacoban crede că piesa nu oferă soluţii, oferă situaţii. “Tu, ca individ, îţi alegi ce vrei. Nu există oameni care să aibă opţiuni proaste sau opţiuni bune. Există doar probleme de perspectivă şi de auditoriu”.

Mirela Zeţa, actriţa care interpretează unul dintre personajele feminine în piesa “Fragil” afirma: “Cred că, de obicei, oamenii aleg calea cea mai uşoară. Piesa vorbeşte despre nişte tineri, despre alegerile lor… Părerea mea e că trebuie să ne asumăm tot, şi minciuna şi adevărul şi ăsta e un lucru foarte greu. Dar ăştia suntem… cu de toate. Cred că toţi oamenii au trecut mai mult sau mai puţin prin această fază: a maturizării, a alegerilor. Alegeri care au consecinţe.”

Andreea Gramoşteanu: “În orice căutare a adevărului nu cred că poţi să spui vreodată: da, l-am găsit, ăsta e, merg cu el mai departe! E foarte interesant că, deşi ea (Steph, unul din personajele feminine) caută sinceritatea cu orice chip, tot sinceritatea este cea care o distruge”.

Spectacolul conţine un limbaj licenţios, nerecomandat persoanelor sub 16 ani.

“Fragil”, o comedie despre viaţa de cuplu, în regia lui George Dogaru, cu Mirela Zeţa, Radu Iacoban, Andreea Gramoşteanu şi Marin Grigore, se va juca vineri seară, de la ora 19:00.

Rodica Lazăr joacă săptămâna asta pe o bancă, “În parc”

Rodica Lazar şi Istvan Teglas joacă „In parc”

Sâmbătă seară, de la ora 22, pe răcoare, Rodica Lazăr şi Istvan Teglas vă aşteaptă “În parc”, la “Godot Cafe-Teatru”. O piesă în regia şi după un scenariu de Radu Iacoban.

“În parc” este un spectacol în două personaje în care rolul feminin este jucat, pe rând, de actriţele Ana Ularu şi Rodica Lazăr. La reprezentaţia de vineri seară va fi rândul Rodicăi Lazăr.

Despre cum este să poţi merge la un spectacol în care eşti trecut pe afiş, dar la care, din două în două săptămâni, te poţi aşeza pe scaunul spectatorului, să-ţi urmăreşti personajul jucat de altcineva (Ana Ularu), vorbeşte Rodica Lazăr: “Noi, eu şi Ana, am pornit de la început cu gândul că vom juca amândouă. Nu am avut viziuni foarte diferite despre personaje. De altfel, să îţi vezi spectacolul pe care îl joci poate fi destul de reconfortant”.

Pe de altă parte, întrebată cum îi influenţează alternanţa partenerelor jocul lui Istvan Teglas, Ea a răspuns: “Când joc cu el, Istvan e partenerul meu. Când joacă Ana cu el atunci e un coleg drag, dar pe care îl privesc mai detaşat”, ne-a spus Rodica.

Scenariul scris de Radu Iacoban pentru “În parc” presupune un text destul de consistent. Actriţa a mărturisit: “Am o memorie bună. Uneori mai schimb cuvinte… Am voie să improvizez şi nu prea… Radu mă atenţionează uneori. Cred că m-a şi poreclit Domnişoara Sinonim sau aşa ceva! Şi nu e întotdeauna fericit de această calitate a mea”.

Cei doi actori vor interpreta patru perechi din patru epoci diferite, în patru planuri diferite. Rodica Lazăr şi Istvan Teglas vor juca, pe rând, rolurile unor cupluri de personaje pe cât de neaşteptate, pe atât de diferite: Mihai Eminescu şi Veronica Micle, Regele Ferdinand şi Miţa Biciclista, criminalul în serie Râmaru şi Mihaela, precum şi un El şi o Ea din perioada actuală.

Regia: Radu Iacoban.

Scenografia: Mihaela Ularu.

Absolventă a Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, sectia Arta actorului, la clasa profesorului Gelu Colceag, Rodica Lazăr este actriţa a Teatrului “Bulandra”. Pe această scenă a jucat roluri precum Ioana din “Cealaltă moarte a Ioanei d’Arc”, de G. Tsanev, Catarina din “Îmblânzirea scorpiei”, de W.Shakespeare, Beba din “Noaptea asasinilor”, de J.Triana, Maria din “Ofertă de serviciu”, de Lia Bugnar, Pustoaica din “Roberto Zucco”, de B.M. Koltes, Sonia şi Aliona din “Crimă şi pedeapsă”, după F.M. Dostoievski. În anul 2009 a făcut parte din distribuţia spectacolului “Anatomie. Titus. Căderea Romei”, în regia lui Alexandru Darie, prezentat la Teatrul “Sazan” din Shinjuku, Tokyo.

A debutat in cinematografie în anul 2002, în filmul “Amen”, in regia lui Costa Gavras. În 2003 era patroana unei cafenele în pelicula franceză filmată în România, “Une place parmi les vivants”, în 2004 era ofiţer de poliţie în filmul pentru televiziune “Sex Traffic”. În 2005 a jucat în producţia americană “The French Revolution” (Maria Antoaneta) şi a fost distribuită în rolul Laura Şerban din “Moartea Domnului Lăzărescu”, iar în 2006, în “Mafalda di Savoia” (Fraulein Fielher). A avut, de asemenea, rolul Teller în “Tinereţe fără tinereţe”, regia F.F. Coppola.

Cea mai recenta apariţie este cea din “Principii de viaţă”, in regia lui Constantin Popescu, prezentat la Festivalul de Film de la San Sebastian, în secţiunea “Zabaltegi”.

Istvan Teglas, a absolvit în 2004 Universitatea de Artă Teatrală, secţia Actorie, la Târgu Mureş. Este actor şi dansator. Primul rol l-a jucat în clasa a doua, la un bal mascat. Era rolul unui lup.

Cele mai importante spectacole ale sale sunt: “Evantaiul”, de Carlo Goldoni, regia: Csaba Kiss, la Teatrul “Studio”, Budapesta, “Paraziţii”, de Marius von Mayenburg, regia: Sorin Militaru la “Teatrul 74”, Târgu-Mureş, “Bal”, spectacol de teatru-dans, regia: Yvette Bozsik (Ungaria) la Teatrul Naţional de Operetă din Bucureşti, “O vară fierbinte pe Iza”, regia: Mihai Măniuţiu, coregrafia: Vava Ştefănescu la Teatrul Naţional, din Cluj Napoca, “Logodna”, spectacol experimental, regia: Anca Mihuţ, la Opera Naţională din Bucureşti, “Urban Kiss”, spectacol de teatru-dans, regia şi coregrafia: Răzvan Mazilu, Teatrul Naţional de Operetă, “Corp şi anti-Corp”, spectacol de mişcare, regia şi coregrafia: Andreea Novac. Recent a interpretat rolul Ariel din Furtuna de Shakespeare, pusă în scenă de Alexander Morfov.

Radu Iacoban a absolvit UNATC în 2005, secţia Arta actorului. Angajat la “Teatrul Mic”, este o prezenţă constantă atât în teatrul de stat, cât şi în producţii underground.

În film, Radu a colaborat, printre alţii, cu Sharon Stone şi Andy Garcia în “What about love?”, a jucat în “Zero Theorem”, al lui Terry Gilliam şi a deţinut unul dintre rolurile principale în “Amintiri din epoca de aur”, segmentul “Vânzătorii de aer”, în regia lui Cristian Mungiu.

Radu Iacoban a regizat patru spectacole de teatru. Cele mai recente sunt “Carpathian Garden”, care este totodată şi primul text scris de el, şi “În parc”, de la “Godot Cafe-Teatru”. Prima piesa regizată a fost “(Cu)cuienfrunte”, foarte premiată la festivaluri de teatru, urmată de “Asta-i tinereţea noastră”.

Anul acesta a prezentat “Gala Premiilor Gopo” alături de Amalia Enache.

Absolventă a Facultăţii de Arhitectură, Mihaela Ularu a lucrat ca scenografă în numeroase coproducţii internaţionale, una dintre cele mai cunoscute fiind “Gadjo Dillo”, filmul lui Tony Gatliff. După colaborări în teatru şi film – cea mai recentă producţie românească fiind “Bună, ce faci?”, a semnat scenografia videoclipurilor pentru formaţii ca “All Saints”, “Hurts”, “Kaiser Chiefs” sau “Kasabian”. Mihaela Ularu a început, odată cu “În parc”, şi colaborarea cu teatrul independent.

“Teatrul Naţional” din Iaşi anunţă premiera “Hieronymus”

„Hieronymus” în premieră la Iaşi

Duminică, 29 iunie, la ora 19:00, în Sala Teatru (Teatru la Cub), este programată premiera spectacolului lui Nic Ularu, “Hieronymus”, care încheie stagiunea teatrală 2013-2014.

Piesa scrisă şi regizată de Nic Ularu (scenograf, regizor şi autor dramatic, profesor la Departamentul de Teatru şi Dans al Universităţii din Carolina de Sud), a fost jucată în varianta americană pe scena “La MaMa” din New York .

“În «Hieronymus» am vrut să reiau o temă care mă obsedează în ultimul timp, şi anume condiţia artistului şi raportarea viziunii lui la condiţiile sociale în care trăieşte. Această temă este atemporală. Întotdeauna au fost genii ignorate şi mediocri proslăviţi, întotdeauna au existat artişti vizionari care şi-au devansat timpul şi care nu s-au înregimentat în estetica acceptată de contemporanii lor. Întotdeauna au fost artişti bogaţi, răsfăţaţi de comanda socială şi copleşiţi de faima şi de onorurile perisabile ale timpului lor, şi artişti care au trăit şi murit în sărăcie, fiind recunoscuţi şi apreciaţi postum. Întotdeauna au fost artişti ignoraţi în propria ţară şi care au trebuit să plece în alte părţi pentru a crea liber şi pentru a fi recunoscuţi.

Hieronymus Bosch nu se încadrează în nici un astfel de tipar. El a creat şi a avut succes în oraşul său, a fost apreciat ca artist în timpul vieţii şi a avut un suport material care i-a oferit libertatea de creaţie. Bosch are o viziune fascinantă asupra unor teme religioase, iar picturile lui sunt încărcate de semnificaţii, simboluri, umor şi grotesc. Creaţia lui despovărează relatările biblice, le deschide, le desface şi le repovesteşte.

Am încercat să creez o ficţiune dramatică despre viaţa şi opera fantastică a lui Hieronymus Bosch, care să păstreze contextul istoric al sfârşitului întunecat de Ev Mediu nord european şi care se bazează pe câteva fapte documentate despre viaţa artistului.

Piesa încearcă să disece contextul în care imaginaţia lui Bosch a încorporat sacrul şi profanul, simbolul şi metafora şi în jurul căreia gravitează viaţa dramatică a creatorului.

Detaliile spaţiale şi evenimenţiale (Bosch a fost căsătorit cu o femeie bogată a cărei zestre i-a permis libertatea de creaţie, a supravieţuit epidemiei de ciumă şi marelui incendiu din s’Hertogenbosch, etc.) propun identificarea personalităţii artistului şi plasarea lui într-o realitate recreată în contextul social istoric propriu epocii, bântuit de frica de inchiziţie şi reforma religioasă.

Este foarte dificil să rezişti tentaţiei de a recrea prin iluzie şi efecte speciale picturile lui Bosch, dar ele se lasă reprezentate în ţesătura acestui text. Mişcările, sunetele şi formele dispar şi se recontopesc într-un univers populat cu personaje fantastice, se cufundă în el şi se evaporă ca un coşmar în lumina dimineţii”, se destăinuie Nic Ularu.

În distribuţie: Constantin Puşcaşu, Irina Scutariu, Radu Ghilaş, Emil Coşeru, Constantin Avădanei, Cosmin Maxim, Horia Veriveş şi elevii Colegiului Naţional de Artă „Octav Băncilă” din Iaşi, secţia Coregrafie, profesor Cristina Todi: Cătălina Chelariu, Daniela Cogălniceanu, Gabriela Bădărău, Larisa Lăcătuşu, Mihai Constantinescu, Sebastian Munteanu, Ştefan Săcălianu.

Video: Baxter Engle. Sound design: Ana Teodora Popa. Coregrafie: Cristina Todi.

“Caravaggio Terminal”, la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Scenă din „Caravaggio Terminal”

Marţi, 24 iunie, la ora 20.00, în Sala Studio a “Teatrului Maghiar de Stat” din Cluj, a avut loc premiera absolută a spectacolului “Caravaggio Terminal”, un proiect de Robert Woodruff şi András Visky. Regizorul american Robert Woodruff lucrează pentru a doua oară cu trupa Teatrului, după ce a pus în scenă, în anul 2011, spectacolul „Aniversarea” de Thomas Vinterberg, Mogens Rukov, Bo Hr. Hansen. Pornind de la piesa scrisă de András Visky, pe perioada repetiţiilor a avut loc un laborator de creaţie special al cărui rezultat este o lume specială, cea a pictorului Caravaggio.

„Caravaggio nu este doar pictorul pânzelor sale, ci şi regizorul acestora: spaţiul, personajele, relaţiile dintre acestea, descoperirea luminii specifice evocă mult mai mult demersul unei repetiţii de teatru bazată pe improvizaţie decât o reinterpretare a reperelor iconografice oferite de tradiţia reprezentării”, scrie András Visky în notele introductive ale piesei.

„Nu sunt istoric. Mă interesează problematica prezentului, adică ce poate să ne spună Caravaggio în prezent. Acest spectacol este un experiment despre cum poate să prindă viaţă un artist de excepţie, care a trăit în urmă cu patru sute de ani. Teatrul nu ne spune poveşti, teatrul încearcă să recreeze realitatea”, a precizat regizorul Robert Woodroff la conferinţa de presă organizată cu prilejul premierei.

Din distribuţia spectacolului fac parte actorii: Csilla Albert, Balázs Bodolai, Áron Dimény, Éva Imre, Ferenc Sinkó, Ervin Szűcs şi Csilla Varga. Decorul şi costumele sunt semnate de Carmencita Brojboiu, Bertalan Bányász este autorul proiecţiilor video, kata bodoki-halmen este sound designerul spectacolului, mişcarea scenică a fost concepută de Ferenc Sinkó, Mei Ann Teo a fost asistentul de regie, iar Jessica Rizzo asistentul de dramaturgie.

Următoarea reprezentaţie va avea loc miercuri, 25 iunie, la ora 20.00, la Sala Studio.

Teatrul “Odeon” prezintă “Malaga”

„Malaga” la Teatrul Odeon

Vineri, 27 iunie, la ora 19.30, la Sala Studio,în cadrul proiectului “Fabulamundi. Playwriting Europe”, sunteţi incitaţi la spectacolul-lectură

“Malaga”, de Lukas Bärfuss, în traducerea lui Ciprian Marinescu.

În “Malaga”, piesă scrisă în 2010 pentru “Schauspielhaus” din Zürich, Bärfuss abordează tema unor părinţi care pun în pericol viaţa propriei fiice, fără să-şi dea seama. Este o poveste despre vină, responsabillitate şi destin.

Regia: Alexandru Nagy.

Cu: Elvira Deatcu, Dan Bădărău, Sivian Vâlcu, copilul Rebeca Avram.

Spectacolul este urmat de discuţii cu publicul.

Lukas Bärfuss, născut în oraşul elveţian Thun în 1971, este scriitor şi locuieşte în prezent la Zürich. A scris romane (“O sută de zile”, 2008, “Koala”, 2014) şi piese de teatru (“Nevrozele sexuale ale părinţilor noştri”, “Autobuzul”, “Testul”, “Petrol”) care au fost montate în toată lumea cu mare succes. Între 2009 şi 2013 a fost scriitor în rezidenţă la “Schauspielhaus” din Zürich, unde au avut premiera piesele sale “Malaga” (2010) şi “Zwanzigtausend Seiten” (2012).

Opera sa a fost distinsă cu “Mülheimer Dramatikerpreis” (2005), “Mara-Cassens-Preis” (2008) şi, cel mai recent, “Berliner Literaturpreis” (2013).

“Fabulamundi. Playwriting Europe” este un proiect câştigător al programului “Cultura 2007-2013” şi urmăreşte promovarea dramaturgiei contemporane, a traducătorilor, autorilor dramatici şi a textelor acestora, cu sprijinul unor instituţii teatrale din Italia, Franţa, Spania, Germania şi România. A fost iniţiat de Asociaţia “PAV din Roma”, iar coorganizatori sunt “Off Limits” (Madrid) şi Teatrul Naţional din Târgu Mureş. Ediţia din acest an propune traduceri şi lecturi de piese pe tema “Oportunitate periculoasă” şi, de asemenea, ateliere de scriere dramatică susţinute de dramaturgii invitaţi.

La Teatrul “Odeon” această ediţie a proiectului a debutat pe 12 noiembrie 2013 cu piesa “Revanşa” de Michele Santeramo (Italia), a continuat cu autori dramatici din Spania (Marilia Samper cu piesa “Umbre”) şi Franţa (Rémi de Vos cu piesa “Trei despărţiri”), şi se încheie cu piesa “Malaga” de Lukas Bärfuss.

Evenimentul are loc cu sprijinul Asociaţiei “PAV” din Roma şi a Institutului Goethe din Bucureşti.

Premiu prestigios la “2014 World’s Best Radio Programs”

Trofeele „World’s Best Radio Programs”

Spectacolul Teatrului Naţional Radiofonic, “Metamorfoza”, pe un scenariu original de Ion Andrei Puican, inspirat după nuvela omonimă de Franz Kafka, a primit Medalia de Argint la categoria “Best Drama Special”, la “2014 World’s Best Radio Programs – New York Festivals”. Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc în seara zilei de luni, 23 iunie, la “Manhattan Penthouse” din New York.

Festivalul internaţional de la New York este cel mai amplu festival de profil prin numărul de producţii participante din întreaga lume. Tradiţia premiilor new yorkeze începe din 1982 şi a onorat până acum cele mai prestigioase posturi de radio din lume.

Acest premiu reconfirmă valoarea spectacolului radiofonic “Metamorfoza”, care a primit recent şi Medalia de Aur la Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic “Grand Prix Nova”, 2014.

“Metamorfoza” aduce în contemporaneitate ideea nuvelei kafkiene: marginalizarea şi izolarea individului într-o societate sociopată, transformarea personalităţii şi a laturii umane în funcţie de cerinţele sistemului şi a scării valorice care guvernează o comunitate şi, implicit, întreaga lume. Textul este un adevărat semnal de alarmă asupra societăţii de azi, privind alienarea care ne pândeşte pe fiecare într-o asemenea societate.

Spectacolul radiofonic subliniază încă o dată actualitatea nuvelei lui Franz Kafka. Dacă la momentul apariţiei, nuvela a creat controverse prin stranietatea şi utopismul pe care le degaja, astăzi omul, societatea şi relaţionările umane se regăsesc întocmai imaginaţiei autorului.

În distribuţie: Alexandru Potocean, Andreea Grămoşteanu, Costel Caşcaval, Mirela Zeţa, Cătălin Babliuc, Vasile Calofir, Vlad Oancea, George Alexandru, Anca Ghenoside, Rob Pewtress, George Moise, Răzvan Zeţa, Iustina Tărăboanţă.

Echipa de producţie: Janina Dicu – regia de studio, Mădălin Cristescu – regia muzicală, Mihnea Chelaru – sound design, Ion Andrei Puican -regia artistică.