Creșterea modestă a PIB-ului în semestrul I al anului 2024

Economia României continuă să înregistreze o creștere moderată, conform datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru trimestrul al doilea din 2024. Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 0,3% în termeni reali față de trimestrul precedent, ajungând la 442,094 miliarde lei. Această evoluție se înscrie într-un context mai larg de stabilitate, dar cu variații semnificative pe diverse ramuri economice.
„Produsul Intern Brut a înregistrat în trimestrul II 2024 față de același trimestru din anul 2023 o creștere cu 0,9% atât pe seria brută, cât și pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2024, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2023, cu 0,7% pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier.”
În ceea ce privește datele ajustate sezonier, INS menționează că seria trimestrială a fost revizuită pentru perioada 2007-2023, pe baza unor noi estimări. Aceasta a dus la modificări ale valorilor publicate anterior, influențând și estimările pentru trimestrul II 2024.
Evoluția pe ramuri economice
Mai multe sectoare economice au înregistrat modificări în contribuția la creșterea PIB. Agricultura, silvicultura și pescuitul și-au menținut contribuția de 0,3% la PIB, deși volumul de activitate a scăzut cu 1,2 puncte procentuale față de estimările anterioare. Industria a rămas relativ stabilă, cu o contribuție de -0,1%, în timp ce sectorul construcțiilor a văzut o ușoară scădere a contribuției, de la +0,2% la +0,1%.
Sectorul serviciilor, reprezentat prin comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transporturi și hoteluri, a adus o contribuție pozitivă de 0,2%, o îmbunătățire față de estimarea anterioară, în care volumul de activitate era neschimbat.
„Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul și depozitarea, hoteluri și restaurante au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu +2,1 puncte procentuale, de la 99,9% la 101,1%, contribuind astfel la creșterea PIB,” arată datele INS.
În schimb, alte ramuri, precum informațiile și comunicațiile sau intermedierile financiare și asigurările, au rămas stabile în ceea ce privește contribuția la PIB, deși au înregistrat ușoare scăderi în volumul de activitate.
Utilizarea PIB
Din punctul de vedere al utilizării PIB, INS a observat o scădere a consumului final al gospodăriilor populației, care a contribuit cu +4,5% la PIB, comparativ cu +4,7% în estimările anterioare. Pe de altă parte, cheltuielile administrațiilor publice pentru consumul final colectiv au înregistrat o creștere mai mare, de +0,3%, față de +0,1% anterior, reflectând o majorare a volumului de activitate în acest sector.
„Consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice a crescut cu +2,7 puncte procentuale, ajungând la 103,4%,” menționează raportul INS.
Formarea brută de capital fix a înregistrat însă o scădere în contribuția la PIB, de la +1,4% la +0,8%, un indicator al unui ritm mai lent de investiții în infrastructură și alte domenii similare.
Această creștere relativ mică are mai multe implicații pentru economie:
1. Lipsa unui impuls puternic de creștere
O creștere de 0,3% în trimestrul II 2024, față de trimestrul I, și de 0,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, indică o lipsă de dinamism economic. Deși PIB-ul continuă să crească, ritmul este destul de lent, ceea ce ar putea reflecta o serie de factori interni și externi. Aceasta ar putea sugera o stagnare a investițiilor, o scădere a cererii interne, sau incertitudini pe piețele internaționale, cum ar fi cele legate de inflație, creșterea dobânzilor sau instabilitatea geopolitică.
2. Investiții și formarea de capital fix
O scădere în formarea brută de capital fix, de la +1,4% la +0,8%, reflectă o reducere a ritmului investițiilor în infrastructură și alte sectoare esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung. Acest lucru poate afecta productivitatea viitoare a economiei și capacitatea ei de a genera creștere mai rapidă. Investițiile mai scăzute pot reflecta fie o lipsă de încredere din partea investitorilor, fie o încetinire a implementării proiectelor publice și private.
3. Consum stabil, dar cu mici scăderi
Scăderea ușoară a contribuției consumului final al gospodăriilor de la +4,7% la +4,5% ar putea semnala o temperare a încrederii consumatorilor sau o creștere mai lentă a veniturilor disponibile. Acest indicator este crucial, deoarece consumul intern este un motor important pentru economie. Dacă acest trend continuă, poate însemna că populația își ajustează comportamentul de cheltuire, ceea ce poate afecta cererea internă.
4. Creștere inegală între sectoare
Dinamica diverselor sectoare economice sugerează o economie cu evoluții neuniforme. De exemplu, sectoarele precum agricultura și industria au stagnat sau au scăzut ușor, în timp ce comerțul și serviciile (hoteluri, transport) au arătat îmbunătățiri. Aceasta indică faptul că anumite părți ale economiei sunt mai vulnerabile la provocările actuale (schimbări climatice, volatilitatea piețelor internaționale), în timp ce alte sectoare beneficiază de redeschiderea și revenirea activităților economice post-pandemie.
5. Revizuiri ale datelor: impact asupra prognozelor
Revizuirile PIB pentru perioada 2007-2023 arată o încercare de aliniere cu standardele Eurostat, ceea ce sugerează că datele economice anterioare au fost ajustate pentru a reflecta mai corect realitatea. Aceste revizuiri pot avea implicații asupra modului în care sunt calculate și prognozate viitoarele politici economice, bugete și planuri de investiții.
6. Răspunsul politicilor publice
O creștere economică modestă poate pune presiune pe Guvern pentru a stimula economia prin măsuri fiscale și monetare. În funcție de cum evoluează inflația și cererea internă, autoritățile ar putea să se concentreze pe sprijinirea consumului, stimularea investițiilor și asigurarea stabilității financiare.
Concluzie
Această creștere moderată a PIB-ului reflectă o economie care se menține pe un trend pozitiv, dar care întâmpină obstacole semnificative în a genera un ritm mai rapid de dezvoltare. În absența unor impulsuri puternice din partea investițiilor, consumului sau exporturilor, economia României ar putea rămâne pe un trend de creștere modestă în perioada următoare, cu impact direct asupra bunăstării populației și a mediului de afaceri.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4871 Articole
Author

5 Comentarii

  1. 0,3% este creștere NOMINALĂ, nu reală (diferența e că la nominal nu se ajustează cu inflația); pe cale de consecință, creșterea (cu adevărat) reală este -4,8% (adică România înregistrează o SCĂDERE de PIB real, o scădere substanțială, probabil cea mai mare din UE).

  2. Cand inflatia creste pibul nu e de bine!pibul il creste industria,economia,finantele,turismul,etc!adica ceea ce noi nu prea mai avem!

  3. PIB-ul a „crescut” cam ca valoarea fotbaliștilor români. Dacă Hagi senior a costat patru milioane acum 35 de ani și Florinel Coman opt anul trecut înseamnă că Florinel Coman este de două ori mai valoros, dacă ești contabil.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.