Criză în industria lemnului

Specialiștii din sectorul forestier și din industria lemnului atenționează că prețurile masei lemnoase vor crește cu 413% în 2018, pe fondul unei „crize artificiale”.

„Creșterea prețurilor este efectul unei crize artificiale de resursă de masă lemnoasă. Ca rezultat al modificării Codului Silvic în 2017, volumul de masă lemnoasă oferit la licitațiile principale de către RNP – Romsilva a scăzut cu 30%. Efectul imediat al reducerii ofertei s-a văzut în prețurile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte mult mai grave în 2018”, au arătat specialiștii reuniți în prima ediție a Forumului Pădurilor și Economiei Verzi.

„Criza de resursă este determinată de blocajul în administrarea pădurilor private. Este artificială, pentru că exploatăm din păduri foarte puțin față de creșterea pădurii, foarte puțin față de alte țări europene, iar starea pădurilor României conform rezultatelor Inventarului Forestier Național este bună. Cu toate aceste, ne confruntăm în piață cu o criză de lemn pentru foc și cu o criză de resursă în industrie”, a declarat Cătălin Tobescu, președintele Asociației Proprietarilor de Păduri – Fordaq România.

Specialiștii din domeniu estimează că în anul următor criza lemnului de foc nu se va diminua, iar dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară și ale industriei mobilei își va spune cuvântul. „Putem deja vorbi de un salt al prețului mediu de adjudecare de la 185 lei/mc în 2017 până la 293 lei/mc pentru 2018, în baza ultimei licitații de la Direcția Silvică Mureș. Dacă astăzi lemnul are un preț prohibitiv pentru populație și pentru industrie, față de anul 2011 creșterea prețurilor se estimează că va fi de 413% în 2018. Este nevoie de o schimbare totală de optică, de trecerea de la suprareglementare, supracontrol și subfinanțare la o viziune de dezvoltare durabilă. Codul Silvic trebuie modificat înainte de a produce restrângeri ireversibile ale capacității de exploatare, pierderea fortei de muncă specializată și bulversarea completă a piaței lemnului în 2018”, a mai arătat Cătălin Tobescu.

Potrivit Fordaq, „prețul lemnului de foc a crescut în perioada 2011-2017 cu 250%, de la 120 la 300 lei/mc ca medie franco depozit firme de exploatare, iar în 2017 s-au atins maxime de 550-600 lei/ mc în sudul țării. În tot acest interval, variațiile prețurilor cherestelei pe piețele internaționale au fost foarte mici, de circa 10%”.

De asemenea, „șocul creșterii prețurilor a fost preluat de sectorul de exploatare, dar și de populație, prin prețul lemnului de foc și parțial de industria de prelucrare a lemnului, de industria mobilei. Industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preț din Europa pe resursa de lemn: la fag, buștean de gater, avem prețuri de 45 euro/mc în Serbia, 60-65 în Slovacia, Polonia, 65 în Franța, 80 în Germania și 85-90 euro/mc în România. Situația este identică și la rășinoase”.

Această situație „a generat efecte foarte periculoase: prețul lemnului de foc a devenit mai mare decât prețul lemnului pentru industrie, cu efect în faptul că se toacă masa lemnosă de calitate superioară ca lemn de foc”. Potrivit reprezentanților din industria forestieră, în România, din 8 milioane de gospodării, aproape jumătate se încălzesc iarna cu lemne de foc, iar „birocraţia a făcut ca pădurile statului să nu mai poată da suficient lemn de foc pentru populaţie”. Pe de altă parte, „pădurile private nu mai pot exploata legal masa lemnoasă, pentru că s-a pus accentul exclusiv pe combaterea tăierile ilegale”. Asta pentru că – în opinia specialiștilor – „legislația atât de stufoasă pe contravenție, pe transport, pe emiterea avizelor, pe acord de mediu, pe regulamentul de autorizare a depozitelor temporare, a creat confuzie și a bulversat întreg sectorul forestier”.

„Toată lumea crede că în pădurile private se taie foarte mult, deși din datele Institutului Național de Statistică reiese că în anul 2016 s-a exploatat din pădurile private 8 milioane de mc și 9 milioane de mc în pădurile RNP – Romsilva. Pădurile private reprezintă 51% din pădurile României, Romsilva gestionează 49 de milioane mc. În țara noastră sunt 800.000 de proprietari mici de terenuri împădurite, cu un total de circa un million de hectare, iar aceștia nu își mai pot exploata lemnul nici măcar pentru încălzirea propriei locuințe”, au mai arătat specialiștii.

„Noi spunem că există o creștere a pădurilor de 50 de milioane mc și se taie 17 milioane mc, iar stocul de masă lemnoasă din păduri crește în continuare. Este absurd să spunem că rămânem fără păduri. Este o afirmație apocaliptică fără niciun fel de acoperire. Omorâm toate afacerile legale alergând după aceste tăieri ilegale. Tot controlul din țară constată 100.000 mc, iar noi căutăm cine taie această cantitate, fără să ne uităm ce consecințe sunt pentru populație, pentru proprietarii de păduri, pentru sectorul de exploatare a lemnului și industria lemnului, și așa ajungem să distrugem o economie întreagă”, au concluzionat participanții la Forumul Pădurilor.

Lemnul pentru industrie (buștean de gater și buștean din care se poate face mobilă, placaj și furnir) „a ajuns mai valoros ca lemn de foc”. Blocajul major „este în pădurile private, acolo unde la o suprafață de 600.000 ha păduri neamenajate proprietate privată, 400.000 ha pășuni impădurite și 700.000 ha pădure echivalent arbori izolați, marcările totale sunt sub un milion mc. Din aceste suprafețe, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit să fie de 5 milioane mc”, a mai spus Cătălin Tobescu.

Statisticile Fordaq mai arată că segmentul de agenți economici mici a fost cel mai afectat atât în sectorul de exploatare, în sectorul de prelucrare primară și în industria mobilei. „Peste 1.800 de agenți economici mici din sectorul de exploatare, peste 2.800 din cel de prelucrare primară a lemnului și peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă, practic cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată și își vor inceta activitatea. Cea mai gravă criză este în sectorul de exploatare a lemnului, unde dispariția agenților economici mici face din ce în ce mai greu de mobilizat resursa din proprietățile forestiere mici”.

Criza lemnului de foc și ciza de resursă din industria lemnului a fost principala temă de dezbatere în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi. În această dezbatere s-a pus accentul pe dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei. În plus, „direcționarea resursei de masă lemnoasă către lemn de foc, către consum cu un randament energetic mic, este o greșeală pe care România o face atât din punct de vedere al combaterii schimbărilor climatice, cât și din punct de vedere al strategiei energetice”, au atenționat industriașii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

7 Comentarii

  1. Sa se importe lemn si in acest fel salvam padurile si industria lemnului „profita” de pretul mai mic din alte tari. De ce vreti desertificarea tarii pentru un profit efemer. Un copac are nevoie de zeci de ani. Nu aveti rabdare cu o resursa retrocedata in ultimii 20 de ani. Copacii sunt plantati in ultimii 50 de ani nici voi si nici parintii vostri nu au nici un merit in dezvoltarea padurilor.

  2. Pai, la cit s-a defrisat (99% ilegal) in tara asta, cred ca au mai ramas de taiat doar gorunul lui Horea, stajarul lui Avram Iancu si eventual bradul de Craciun pe care il va instala Firea in Capitala …

  3. Propun în mod categoric Legea de interzicere a drujbelor(auzi, cică drujba înseamnă „prietenie”! Nu se specifică A CUI „prietenă” este… Călăul şi barda lui)! Ca arme de distrugere în masa codrilor milenari, a mediului dătător de viaţă, a ecosistemului vieţii cotidiene a românului! Codrul frate cu românul; dar românul mai este frate cu codrul trădat şi vândut lotrilor străini?! Pe câţiva arginţi blestemaţi! Care este rata împăduririi faţă de cea a despăduririi în România?! Este cineva interesat de asta?! Şi altă întrebare mai dureroasă decât cancerul: Ce dispare mai întâi: codrul, ca ansamblu al florei fără pereche în lume, sau fauna care este râvnită şi vânată cu o sălbăticie ce trece de la fiare la oameni, precum la „ţiriacul” ăla cu mustaţă! Deci, o dată cu drujba, şi arma de vânătoare, la fel de ucigaşă! Interzise cu străşnicie ca arme împotriva speciei umane şi a Vieţii pe planetă!

  4. pai or sa vina austriecii cu ofertele..nu ne lasa pretenii ..suntem in natzio or sa vina si americanii cu un set da exercitii exercitii fizice care stimuleaza incalzirea….globala. ..sarac roman..darrr insii care au arangeat afacerea nu vor suferi da frig…poate da shtreang ..dar not yet..

  5. Astia sunt suparati ca nu mai pot sa fure.

  6. Este ingrijorator! De ce? Pentru ca statul roman nu a investit in solutii alternative de energie si incalzire.
    Voi cei care va incalziti pe gaze, stati bine in fotoliu in fata bradului. Nu va mai dati rotuzi ca bostanul in fata porcului ca nici nu stiti sa plantati un pom, dapai sa mai si o faceti.
    Voi o tineti langa cu taierile ilegale. Au fost si vor mai fi atata timp cat legea nu se aplica. Acum ca se aplica o lege abuziva si un control peste masura, nu e ca asa trebuie ci pentru ca va trebui sa cumparati toata mobila, cheresteaua, peletii de la concerne straine. Vezi editat etc.
    Sau sunteti prea orbi ca sa vedeti ca am ajuns consumatori activi si captivi ai sistemului.
    Prin cadearea exploatarilor legale, va cadea o industrie mare, care ofera zeci de mii de locuri de munca, industria mobilei si a activitatilor adiacente ei.
    Sustineti antiromanismul si produsele celor din afara. Cumparati de la ei si sa nu va mai plangeti ca nu mai gasiti nimic produs la noi si ca nu mai avem industrie.
    In felul asta se duce si ultima speranta a muncii calificate din domeniu la fel ca si in altele.
    Mai vorbim cam peste 10 ani.
    La multi ani!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.