Măsurile din programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan, restanțe istorice

Programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan, prezentat succint deocamdată, ca o listă de priorități, este o reluare a multora dintre restanțele istorice ale guvernelor anterioare. Măsuri de reformare a statului român care nu au fost duse niciodată la capăt. Întrebarea care se ridică este dacă un guvern în conjunctura actuală, cu un Parlament fărâmițat, ar putea vreodată se la ducă la bun sfârșit.

• Reducerea numărului de parlamentari

În 2009, a avut loc referendumul lui Traian Băsescu, în care alegătorii au fost întrebați dacă sunt de acord cu reducerea Parlamentului la maximum 300 de membri. Au spus „da”. 

De atunci, tema a fost îngropată în Parlament. În ciuda promisiunilor, de 17 ani, reforma nu a putut fi realizată. Dimpotrivă, în legislatura 2012-2016, Parlamentul a ajuns la un record, 588 de membri. Iar în legislatura 2016-2020, la 465. Cu 35% mai mulți decât a votat poporul. 

În 2019, a fost propusă inclusiv o lege pentru reducerea numărului de aleși. Fără succes. Tema a fost reluată în coaliția PNL-USR-PSD-UDMR-minorități, dar tot fără rezultat. UDMR a spus explicit că dorește o reducere de 12-14% a numărului de parlamentari și că tăierea la 300 e radicală. Recent, tema a fost îngropată în Parlament într-o comisie de lucru. 

• Reducerea numărului secretarilor de stat

Tema e de pe vremea lui Emil Boc. Acesta anunța, în 2010, că va reduce numărul secretarilor de stat la doi pe minister, cu mici excepții. De la 57 se ajungea la 32 de posturi. După 15 ani, numărul secretarilor de stat ajunsese la astronomica cifră de 75. În 2025, s-a reluat tema, iar numărul lor a fost redus la 56. Cu unul mai puțin decât maximul din care Boc voia să scadă 44%. 

• Comasarea instituțiilor similare

Aici cea mai mare problemă este însăși lipsa cifrelor oficiale privind comasările. Măsura a existat în programul de guvernare al lui Ilie Bolojan, dar nu e clar cât de amplă a fost. A existat, e drept, și foarte multă rezistență la reformă. 

Presa consemnează o reorganizare masivă la Agricultură, de unde au dispărut în total cinci organisme centrale și 68 teritoriale. Promisiunea de comasare a agențiilor din agricultură data din 2013, din guvernarea Ponta. Ea s-a realizat abia peste 12 ani. 

Programul de guvernare al lui Marcel Ciolacu prevedea, de asemenea, comasarea unor structuri din MAI. Presa nu consemnează nicio comasare majoră la Interne, însă. 

De asemenea, Executivul Ciolacu a avut în plan, în 2025, comasarea mai multor departamente și agenții. La câteva luni distanță a plecat însă de la butoane. Unele dintre comasări s-au produs, altele sunt în curs, la altele procesul nici nu a început. 

Ilie Bolojan a cerut și el reorganizarea administrației publice și locale. Dar opoziția PSD, a celor din sistem și demiterea guvernului au făcut ca reforma să treacă în plan secund. 

Cert este că, deși în programele de guvernare comasarea a fost o măsură recurentă, fenomenul nu a luat amploare. Micile reorganizări nu au dus la un stat cu adevărat mai suplu.  

• Jumătate din economiile la buget din reforma administrației centrale și locale merg către scăderea taxelor pe salarii

Reducerea taxelor pe salariu este o temă promisă de ani de zile. PSD a cerut public anul acesta, pe 1 mai, diminuarea presiunii pe angajați. În aceeași zi, același mesaj de la Raluca Turcan – PNL. AUR are în programul economic reducerea taxării muncii la 25%. Pare că toată lumea vrea. Nu se știe cum se face că niciodată nu s-a pus în practică. Cu deficitul de acum, cu atât mai puțin probabil. E foame de bani la buget. 

În România, taxele ajung la peste 40% din salariul unui angajat. OCDE atrage atenția că reprezintă o mare povară pentru veniturile mici și recomandă o taxare progresivă. 

Impozitul pe venit e 10%. Contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajați sunt ridicate, situându-se la 25% pentru pensii și 10% pentru asigurările de sănătate. Rezultă astfel o rată combinată efectivă a impozitelor și contribuțiilor de 41,5% pentru un salariat. – Raport OCDE, 2026

• Guvernanță corporativă pentru companiile de stat

România are legislație privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice încă din 2011, când a fost adoptată Ordonanța 109.  Actul normativ a fost modificat ulterior de mai multe ori, pentru a fi pus în acord cu regulile OCDE și PNRR. 

Culmea e că, după 15 ani, legea nu a fost aplicată. Iar România a pierdut 228 de milioane de euro din bani europeni tocmai pentru că nu a fost în stare să implementeze un management performant în companiile de stat. Multe sunt găuri negre pentru economie. Dacă nici banii de la Bruxelles nu au fost un stimulent suficient, atunci ce ar putea fi?

• Energie produsă în România, facturi mai mici

În programele de guvernare de după 202o, au fost promise mai multe hidrocentrale. Jiu Livezeni-Bumbești, Răstolița, Cerna-Belareca, Cornetu-Avrig, Câineni, Racovița și Lotrioara. În 2024, au fost adăugate Surduc-Siriu și Pașcani. Niciuna nu e finalizată 100%, potrivit consemnărilor din presă. Racovița este singura în funcțiune, dar și acolo mai lipsesc anumite lucrări. 

Tarnița – Lăpuștești este un alt proiect vechi de o jumătate de secol, potrivit Hotnews. Centrala de la Iernut apare ca promisiune în toate programele de guvernare din 2020 încoace. Ar trebui să funcționeze la finalul lui 2026. Centralele pe gaz de la Turceni și Ișalnița, alte două restanțe majore. 

• Turceni – procedura de achiziție este încă în derulare, iar termenul propus în planul actualizat este decembrie 2029.
• Ișalnița – licitația pentru centrală a fost anulată de două ori pentru că nu a existat nicio ofertă. CE Oltenia a început procedurile pentru înlocuirea proiectului cu o instalație de stocare în baterii, cu termen propus septembrie 2029.

Parcurile fotovoltaice de la CE Oltenia sunt și ele restanțe majore. Din opt parcuri, doar patru au contracte de execuție semnate în august. Iar termenul de finalizare este abia decembrie 2027. Mai sunt două proiecte anunțate în trecut care prevăd construcția unor centralele pe hidrogen – Fântânele și Halânga.

Alte măsuri din lista de priorități ale programului de guvernare propus de Siegfried Mureșan, care au fost și ele promise în trecut, dar niciodată puse în practică până la capăt

• Digitalizarea ANAF și combaterea evaziunii fiscale
• Recuperarea prejudiciilor aduse statului
• Reducerea birocrației printr-un ghișeu unic
• Anunțarea cu șase luni înainte a oricărei modificări fiscale
• Plata la timp a datoriilor statului către companii. 
• Legea salarizării unitare, fără diminuarea veniturilor actuale
• Finanțarea prevenției și a tratamentelor inovative
• Finanțarea spitalelor pe bază de servicii prestate, management profesionist 
• Reforma pensiilor speciale, cu continuarea reformei în cazul pensiilor de la Apărare și Interne
• Justiție rapidă și corectă, protejarea statului de drept. reforma modului de alegere a membrilor CSM prin vot la nivel național
• Eliminarea intervenției procurorului general sau șef al DNA în dosare penale
• Alegeri protejate, combaterea manipulării și dezinformării
• Măsuri de protecție pentru alegerile din 2028. Toleranță zero pentru xenofobie, rasism, antisemitism. 
• Digitalizarea statului și folosirea inteligenței artificiale
• România proeuropeană și transatlantică. Finalizarea aderării la OCDE 
• Reducerea abandonului școlar, mese și burse pentru elevii din familii vulnerabile, rețea de creșe 
• Primă de performanță pentru profesori 
• Sprijin pentru fermieri, produse românești pe masă și dezvoltare rurală. Despăgubiri pentru fermierii afectați de secetă 
• Investiții în irigații, și retenția apei, sprijin pentru asocierea fermierilor și cooperativele, dezvoltare marca 100% românesc, subvenții pentru cei care lucrează efectiv terenurile agricole 
• Drumuri. Priorități: Sibiu–Pitești, Autostrada Moldovei, Autostrada Transilvania și Autostrada Unirii
• Modernizarea transportului feroviar. Trenuri metropolitane. Dezvoltarea porturilor
• Reducerea decalajelor dintre sate și orașe. Utilități pentru orice comunitate. Locuințe pentru tineri și pentru bătrâni. 
• Cămine pentru studenți, locuințe de serviciu pentru medici, profesori, polițiști. 
• Eliminarea supraimpozitării muncii part-time. 
• Centre de zi și programe pentru vârstnici și pentru persoanele cu dizabilități. 
• Cultură în fiecare comunitate, cămine culturale și muzee
• Siguranță pentru toate comunitățile și modernizarea sistemului 112
• Întărirea controlul civil al serviciilor de informații. Nu vor fi permiși ofițerii acoperiți în presă, politică și biserică
• Limitarea șefii serviciilor la cel mult două mandate și opt ani. Cei care ies din sistem nu pot intra în politică timp de cinci ani și în funcții publice de conducere timp de zece ani, cu averea declarată public în tot acest interval
• Creșterea bugetului pentru apărare la 5%, o industrie națională de apărare dezvoltată, rol mai mare la Marea Neagră
• Sprijin pentru românii care se întorc în țară pentru găsirea unui loc de muncă, recunoașterea mai rapidă a diplomelor și acces la microcredite pentru deschiderea unei afaceri. Servicii pentru copiii rămași în țară în timp ce părinții lucrează în străinătate