CSM, aviz negativ cu scandal pentru desființarea SIIJ

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat joi aviz negativ proiectului care prevede desființarea Secției pentru Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ).

Astfel, au fost înregistrate 11 voturi împotriva desființării și 8 voturi pentru desființare.

Avizul CSM pentru acest proiect, trimis de ministrul Justiției, Stelian Ion, este consultativ. Discuțiile din CSM au fost tensionate.

Înainte de dezbaterile pe fond, o parte dintre membrii CSM au ridicat problema dacă trebuie dat sau nu un aviz pe proiectul de desfiinţare a SIIJ trimis de ministrul Justiţiei, Stelian Ion.

Astfel, judecătorii Gabriela Baltag, Simona Marcu, Evelina Oprina şi reprezentantul societăţii civile, Victor Alistar, au susţinut că nu mai este nevoie ca CSM să dea aviz, deoarece proiectul prezentat de Stelian Ion este identic, cu unele modificări, cu proiectul de desfiinţare a Secţiei speciale al fostului ministru Cătălin Predoiu, în cazul căruia CSM a dat un aviz negativ în mai 2020.

Stelian Ion a recunoscut că proiectul său este identic cu cel al predecesorului său, Cătălin Predoiu, din care au fost însă eliminate două articole (care se refereau la superimunităţi pentru magistraţi, n.r.).

„Am operat o foarte mică modificare, în sensul eliminării unor alineate din propunerea iniţială, dar proiectul este acelaşi. Consider că trebuie dat un aviz pe această formă de proiect de lege”, a spus ministrul Justiţiei.

Stelian Ion a fost contrat de judecătoarea Evelina Oprina, care a catalogat trimiterea acestui proiect la CSM ca fiind o „conduită abuzivă”.

„Proiectul de lege pe care CSM l-a avizat negativ în mai 2020 are un conţinut aproape identic cu cel pe care îl avem azi în faţă. Din punctul meu de vedere, suntem în faţa unei propuneri identice ca text. Conţinutul normativ este identic cu cel pe care CSM s-a pronunţat de două ori în trecut. Aş face apel la principiul cooperării loiale instituţionale şi cred că, în acest caz, iniţiatorul ar trebui să se abţină să genereze noi şi noi proiecte de acte normative identice, până când poate cedează Consiliul şi îşi schimbă opinia. Este mai mult decât o conduită abuzivă”, a declarat Evelina Oprina.

După ample discuţii, s-a decis ca pe buletinele de vot sa fie înscrise trei opţiuni: aviz negativ, aviz pozitiv cu sau fără observaţii, respingerea acordării unui aviz.

Ulterior, membrii CSM şi reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor au trecut la dezbateri pe fond.

Cea mai dură poziţie la adresa Secţiei speciale a avut-o procurorul Claudiu Sandu de la Asociaţia „Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor”.

„În ceea ce priveşte scopul înfiinţării acestei structuri, din punctul nostru de vedere, ca asociaţie profesională, a avut la baza o uriaşă manipulare publică, plecată de la acele acorduri pe care le-am avut cu SRI, care erau foarte bune în acel moment, urmată de o serie de emisiuni publice cu privire la abuzurile procurorilor şi care s-a terminat în mod neplăcut pentru noi cu această înfiinţare a Secţiei speciale doar pentru magistraţi. În ciuda ambalării foarte frumoase a acestei iniţiative, în spatele ei rămâne un principiu stalinist. Scopul înfiinţării unei asemenea structuri a fost acela de a teroriza o anumita categorie de magistraţi, în principiu magistraţii responsabili care au înţeles să-şi respecte profesia şi să îşi facă treaba. O asemenea structură este complet neeficientă. Adevărul este că o asemenea structura paralelă de parchet este complet ineficientă. O asemenea structură trebuie sa dispară. Unul dintre efectele înfiinţării acestei structuri de parchet a fost acela că nu a mai existat niciun dosar de corupţie în justiţie. Or, trebuie să fim realişti că un asemenea parcurs este imposibil. După înfiinţarea SIIJ, a dispărut corupţia din magistratură, ceea ce este, evident, imposibil”, a spus procurorul Claudiu Sandu.

Ministrul Justiţiei a afirmat, în cadrul dezbaterilor pe fond, că Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost „croită greşit de la bun început”.

„La momentul înfiinţării nu au fost date explicaţii de niciun fel. Nu s-a spus: trebuie venit cu o secţie nouă ca o garanţie şi în ce constă acea garanţie. Or, vă spun sincer, eu nu văd că această secţie (…) ar reprezenta ea însăşi o garanţie pentru independenţa justiţiei. Este croită greşit de la bun început într-un context de conflict, aproape conflict social, au fost în urma acestor propuneri legislative frământări sociale majore despre care nu ne putem face că uităm. (…) Justiţia este în principal despre şi pentru oameni”, a afirmat Stelian Ion.

El a adăugat că în avizul Comisiei de la Veneţia din 2018 nu se face referire la superimunităţile pentru magistraţi, considerând „nepotrivită” crearea unei imunităţi pentru o altă categorie, în contextul în care se discută despre înlăturarea imunităţii pentru parlamentari.

„Vreau să ne uităm împreună la acest aviz – numărul 924 din 2018 al Comisiei de la Veneţia – şi într-adevăr sunt de acord că trebuie să îl citim integral, nu pe bucăţi. Acele garanţii la punctul 84 (…) nu se referă la superimunităţi. Imunităţi există – articolul 42 din legea 304/2004, acele aşa-zise imunităţi referitoare la percheziţie, la măsurile preventive. Nicăieri Comisia de la Veneţia nu a sugerat că ar trebui să existe superimunităţi şi dacă societatea românească discuta de necesitatea înlăturării imunităţii pentru parlamentari, să fie păstrate doar imunităţile pentru opiniile şi voturile exprimate, să creăm pentru o altă categorie imunităţi, consider că este total nepotrivit. Însă, garanţiile la care se referea Comisia de la Veneţia mai degrabă se circumscriu unei alte idei, aceea de implicare a CSM în numirea procurorilor”, a declarat ministrul.

Fostul preşedinte al CSM Lia Savonea a catalogat drept „inacceptabil” proiectul privind desfiinţarea SIIJ.

„Vă spun că aţi venit în faţa CSM cu un proiect de lege inacceptabil. Este inacceptabil, pentru că justiţia are nevoie de soluţii care să întărească independenţa judecătorilor şi nu să o slăbească, aşa cum urmăreşte acest proiect. Dacă ministrul Justiţiei din România se face că nu ştie cum a fost cu anchetarea judecătorilor în mod special, deşi şi procurorii au au făcut obiectul unor astfel de anchete, pe care pe alocuri pot să le numesc abuzive. Deci, dacă ministrul Justiţiei din România se face că nu a auzit, n-a văzut, n-a citit despre astfel de anchete, atunci voi propune Secţiei pentru judecători să-i facem un inventar al acestor nereguli cu care poate ministrul Justiţiei ar fi trebuit să înceapă şi nu în modul acesta pompieristic”, a spus Savonea.

Aceasta a adăugat că, în opinia sa, ministrul Justiţiei ar trebui să observe care sunt problemele sistemului judiciar.

„Aţi venit la minister şi în prima zi de mandat aţi aruncat cu un proiect de lege pentru desfiinţarea SIIJ. Gestionarea problemelor din justiţie se face cu mare cumpănire. Eu cred că ar fi fost de datoria ministrului Justiţiei să vadă care sunt problemele din justiţie, să înţeleagă, să vadă dacă judecătorii au resurse suficiente, au sedii, dacă justiţiabilii sunt sau nu mulţumiţi de actul de justiţie şi dacă nu sunt mulţumiţi, de ce nu sunt nemulţumiţi. Oare din cauza SIIJ sunt nemulţumiţi? Sau pentru că procesele durează prea mult. Pentru că judecătorii sunt supraîncărcaţi şi în toată această ecuaţie Ministerul Justiţiei are întreaga responsabilitate. Nu mai delegaţi responsabilitatea spre CSM, pentru că nu avem nicio compentenţă. Cred că cu aceste chestiuni ar fi trebuit să începeţi şi cu dialogul. Nu sfidaţi Consiliul”, a declarat Savonea.

Reprezentanții USR PLUS susțineau miercuri că „bilanțul celui de-al treilea an de activitate a Secției speciale nu face decât să confirme ceea ce și organismele internaționale, și societatea civilă, și noi tot spunem de la înființare încoace: nu se justifică existența acestei structuri și ea trebuie desființată cât mai curând posibil”.

„În 2020, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a finalizat doar două rechizitorii și a trimis în judecată trei inculpați. (…) Explicația potrivit căreia activitatea SIIJ a fost redusă de restricțiile impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 ar fi credibilă dacă nu am ști că activitatea Secției speciale s-a rezumat și în 2019, an fără pandemie, tot la două cauze soluționate cu trimiterea în judecată a trei inculpați”, au mai spus reprezentanții USR PLUS.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.