CSM pune tunurile pe comitetul lui Bolojan: „Proces lipsit de credibilitate”

Mai mult, CSM susține că discuțiile din grupul de lucru „acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției”.

Reprezentanții Secției pentru judecători au mai precizat că textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior „sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare”.

„Spre exemplu, una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv.

Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă”, se arată într-un comunicat de presă al CSM.

CITEȘTE ȘI: Primele declarații ale judecătorilor CSM după grupul de lucru pe legile justiției de la Guvern – VIDEO

„Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate”

Cei doi reprezentanți ai Secției pentru judecători care au participat la ședința de miercuri, Claudiu Drăgușin și Alin Ene, „au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet”, mai transmite CSM.

„Nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică.

În aceste condiții, Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real”, se mai arată în comunicat.

Secția pentru judecători mai transmite că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ „însă rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate”.