Cu ce i-a nemulțumit Nicușor Dan pe români într-un an de mandat ANALIZĂ

Primul moment din mandat în care Nicușor Dan a călcat strâmb în fața electoratului este majorarea TVA-ului.

A vrut sau n-a vrut, TVA-ul a crescut

În campania electorală, președintele a fost întrebat insistent dacă va majora cota de TVA, întrucât încă de atunci se vorbea despre nevoia de a aduce bani la buget pentru a ne respecta angajamentul de a reduce deficitul. Candidatul independent a scris negru pe alb, în cadrul dezbaterilor electorale, că nu va recurge la această măsură.

Conform unor surse, chiar în ședința în care se punea la cale Guvernul, la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a insistat să se găsească alte variante, a luat o foaie și un pix și a început să calculeze de unde se pot lua bani. Dar după cum îl cunoaștem deja pe Ilie Bolojan, s-a impus și i-ar fi transmis președintelui că dacă nu e de acord cu mărirea TVA, să-și găsească alt premier, unul tehnocrat.

Așa că la scurtă vreme după învestire, românii s-au trezit cu alimentele sau medicamentele mai scumpe.

Ulterior, Nicușor Dan a motivat că nu a ținut de puterile sale, ci a fost exclusiv decizia Guvernului Bolojan.

„În momentul învestirii, angajamentul Guvernului a fost că nu va majora TVA și că vom avea o reevaluare la începutul lunii octombrie. Pentru ca România să poată să treacă de această perioadă fără creșterea TVA, era nevoie și erau absolut realizabile un set de măsuri și discuții, cu Comisia, cu agențiile de rating, și astfel s-ar fi putut evita majorarea TVA. Însă după numire, toate deciziile au intrat în atributul Guvernului”, a argumentat președintele.

Legea Vexler

Mulți l-au votat pe Nicușor Dan de teama pericolului extremist, ascultând cu îngrijorare discursurile lui Călin Georgescu inspirate din retorica legionară.

„România nu este imună la extremism și intoleranță, pericole în fața cărora cei care apără adevărul, cer transparență și trag semnale de alarmă sunt adesea vizați. De aceea, sprijinul pentru societatea civilă trebuie să rămână ferm și constant”, ne spunea Nicușor Dan la o lună după ce a fost ales.

Ulterior, a șocat cu cererea de de reexaminare asupra proiectului de lege privind combaterea extremismului, cunoscut în spațiul public drept legea Vexler.

Proiectul de lege depus viza întărirea instrumentelor legale pentru prevenirea și sancționarea organizațiilor, simbolurilor și acțiunilor extremiste, inclusiv a celor de inspirație fascistă sau legionară.

Parlamentul a adoptat legea în luna iunie 2025, inițiativa lui Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România. Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de parlamentari ai AUR, S.O.S. România și POT, care au susținut că textul ar restrânge libertatea de exprimare. CCR a respins sesizarea, dar președintele a contestat, la rândul său, la Curte.

Argumentele președintelui

Nicușor Dan motiva că legea „este insuficient de clară în definirea unor infracțiuni” și că unele articole „pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul”.

În cererea de reexaminare, Nicușor Dan argumentează că legea încadrează ca infracțiune transmiterea oricăror materiale care conțin idei antisemite sau xenofobe, inclusiv opere clasice. „În dorința de a sancționa ca infracțiune transmiterea unor materiale care au fost create pentru propaganda fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, se sancționează ca infracțiune distribuirea oricărui material care conține idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe – literatura clasică românească sau străină cuprinde numeroase opere care conțin idei xenofobe emise de: Ion Budai-Deleanu, Nicolae Filimon, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu, William Shakespeare, Christopher Marlowe, Walter Scott, Charles Dickens, Joseph Conrad”, se arată în sesizare.

Mai mult, Nicușor Dan era de părere e că încă nu este clar ce este o organizație legionară.

„Una este Mișcarea Legionară însăși sau o organizație de glorificare a acesteia, alta este o asociație de promovare a rezistenței din Munții Făgăraș sau a memoriei închisorilor comuniste”, a exemplificat Nicușor Dan.

În unanimitate, Curtea a respins cererea, considerând că legea este clară și precisă. Acest lucru a lăsat, însă, multe semne de întrebare în societate cu privire la unul dintre principalele motive pentru care l-au ales pe Nicușor Dan.

Lupta împotriva corupției. De la „oameni, nu clanuri” la procurorii care le apără

Nicușor Dan este cunoscut drept activistul care s-a luptat pentru patrimoniu, spații verzi, corectitudine cu politicieni cu greutate. Nicușor Dan a defilat în campanie cu sloganurile „oameni, nu clanuri” și „România onestă”. Și-a creat imaginea unui politician curat, independent, care vrea să înlăture „caracatița” intereselor din sistem.

De aceea, șeful statului a uimit o mare parte din societate când, după ce i-a criticat pe Marius Voineag și Alex Florența pentru activitatea lor la șefia DNA și PG, i-a numit, mai apoi, ca adjuncți. Asta la scurt timp după ce societatea civilă a cerut demisia lui Voineag în stradă, în urma documentarului Justiție capturată.

„Am de o sută de ori mai multe informaţii decât aveți dumneavoastră” le-a transmis Nicușor Dan activiștilor strânși în fața Palatului Cotroceni, care au vrut să dea un semnal: urmărim îngrijorați numirile la parchete.

Conferința de pe 8 aprilie, în care președintele a anunțat noii șefi ai parchetelor, în frunte cu Cristina Chiriac drept procuror general, a umplut paharul. Argumentele aduse de societatea civilă și jurnaliști în fața președintelui, controversele din jurul Cristinei Chiriac, acuzată că a mușamalizat probele într-un dosar de abuz asupra minorilor, nu au stat în picioarele în fața lui Nicușor Dan. A continuat să o laude.

 „Am respect pentru reacția oricărei persoane din societate. Pe de altă parte, după toată informația pe care sunt obligat să o culeg, decizia îmi aparține. Și cred că am luat o decizie bună în considerarea tuturor informațiilor la care am avut acces”, a spus președintele, întrebat cât de mult ține cont de reacția societății civile.

„Teleleu” doar prin SUA, nu și prin UE

Referitor la poziționarea sa pe plan extern, încă de la început, Nicușor Dan a ridicat semne de întrebare. În primul rând, Nicușor Dan a ezitat să condamne atitudinea SUA cu privire la anexarea Groenlandei. State puternice, Franța, Germania, Danemarca au criticat dur retorica lui Trump și l-au descurajat. În paralel, Nicușor Dan a evitat să condamne ferm și să se poziționeze de o parte sau alta, și s-a rezumat la mesaje de tip „sunt profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice” și  „nu e vorba de o intenție oficială”.

Iar la doar o lună după, a participat la Consiliul de Pace al lui Trump, deși toți ceilalți președinți europeni au refuzat. Și aici am observat poziționarea cle puțin îndoielnică a președintelui. A lipsit de la Forumul de la Davos și Conferința de Securitate de la Munchen, unde au fost prezenți o mulțime de șefi de stat, de guverne, reprezentanți ai instituțiilor importante. Iar consilierul său pe securitate, Marius Lazurca, a venit cu o explicație care a făcut înconjurul internetului: „nu umblă teleleu prin lume”.

Președintele a motivat că românii au votat o schimbare, ceea ce înseamnă să nu facem lucrurile de formă, și să participăm la evenimente doar dacă venim cu expertiză și avem ceva de spus.

„Deci nu e vorba să ne ducem pe la Davos să ne vadă lumea pe acolo, întrebarea e cum putem să avem acces la oricine din zona asta (…) Eu cred că înainte de a merge si noi pe acolo, cum s-a spus în opinia publica din România, trebuie să avem nişte strategii astfel încât aceste vizite să fie constructive. Nu avem pe multe lucruri. Dacă în momentul acesta noi am avea o strategie bine consolidată pe zona caspică, am face o săptămână un turneu în ţările din zona caspică. Nu avem şi nu am avut-o de 35 de ani”, a argumentat el.

Singurul președinte UE la Consiliul lui Trump

În schimb, participarea la Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump nu a fost considerată o plimbare degeaba, ci o consolidare a parteneriatului transatlantic.

„Faptul că n-am mers anul ăsta nici la Davos, nici la Munchen nu înseamnă că nu ne vom duce peste un an sau peste doi, când o să avem fie niște discuții, fie niște proiecte, fie niște mesaje de transmis. De ce am venit aici? Am venit pentru că este o inițiativă a partenerului nostru strategic și este o chestiune de securitate, în condițiile în care în lumea actuală toate lucrurile sunt legate între ele. Participăm la Coaliția de Voință, de exemplu, pentru că ne interesează securitatea Europei și e important să fim acolo unde se iau decizii”, a explicat el.

Ulterior, au apărut și alte nemulțumiri. Publicul a sesizat nuanțarea din discursul președintelui, „pro-european” vs „pro-occidental”. Totodată, electoratul a sancționat discursul președintelui de Ziua Europei, în care a criticat UE, sau anularea vizitei președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, în România.

Rolul de „mediator” în criza politică

Și pentru cum s-a raportat la criza politică președintele a fost „apostrofat” de o parte din electorat. Una dintre opiniile generale a fost că Nicușor Dan ar fi trebuit să dea un semnal de susținere pentru Ilie Bolojan, premierul pe care el însuși l-a indicat în campanie electorală.

Mesajele președintelui în perioada de instabilitate a Coaliției au fost de „calm” și „dezescaladare” a situației. Președintele a insistat că dorește refacerea Coaliției pro-europene. Întrebat de curând, la HotSpot, dacă îl va renominaliza pe Ilie Bolojan, a dat de înțeles că nu: „Nu o să dau răspunsul particular, ci o să dau doar răspunsul general. Și un răspuns general este că nu aş vrea să numesc un Guvern care să nască o altă criză”.

Negocierile pentru formarea noului Guvern durează de aproape o lună, iar unii analiști politici consideră că președintele tergiversează nominalizarea unui premier. Pe de altă parte, analiști precum Cristian Pîrvulescu sunt de părere că președintele acționează în limita constituțională a mandatului.