Cum a fost prăduită cooperația din județul Cluj

Cooperația din România, sub diversele ei forme de activitate (de consum, de credit, de meșteșuguri, de prestări servicii), a devenit una din ultimele relicve a regimului comunist, din păcate tot mai prăfuită și mai jefuită. Cu un patrimoniu estimat la multe miliarde de euro, deținând zeci de mii de imobile (magazine, bufete, restaurante, cabane, moteluri, hoteluri, secții, ateliere sau alte spații de producție ori de prestări servicii), cooperația a ieșit din vizorul statului și nu s-a prea aflat în vizorul presei în perioada postdecembristă, devenind un stat în stat, fapt care a permis controlarea, spolierea și acapararea averii agonisite, cu sprijinul statului comunist și cu sudoarea a sute de mii membri cooperatori, de către o mână de oameni din structurile cooperatiste constituite la nivel județean și central.

Favorizarea jafului prin legile cooperației

Cea mai extinsă a fost și este cooperația de consum, care, alături de sedii și spații comerciale în toate orașele și municipiile, îndeosebi în reședințele de județ, a deținut cel puțin un magazin și un bufet în fiecare sat din România. Multe din acestea au fost acaparate de cei care s-au aflat în fruntea bucatelor cooperației de consum, direct sau prin interpuși, ori au fost vândute sau închiriate unor persoane sau firme apropiate acestora. Raptul cooperatist a fost favorizat de cele două legi adoptate în domeniu in perioada postdecembristă, Legea nr. 109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit și Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației. Prin aceste legi au fost constituite două structuri asociative ale cooperației de consum la nivel județean, Federalcoop-urile, prin Legea nr. 109/1996, respectiv Uniunile Judetene ale cooperatiei de consum, prin Legea nr. 1/2005. După adoptarea ultimei legi, Federalcoop-urile au fost transformate formal în societăți cooperative de consum de gradul II. Uniunile Județene ale cooperației de consum și Federalcoop-urile au în realitate același sediu, aceeași conducere, același scop și cam aceiași angajați.

Capii cooperației de consum din România au obținut, prin Legea nr. 1/2005, mai multe reglementări care au favorizat raptul: dobandirea de catre societatile cooperative a statutului de agenti economici cu capital privat, recunoasterea proprietatii societatii cooperative ca proprietate privata, in conditile in care la constituirea acesteia a contribuit si statul in timpul regimului comunist, si ingradirea transmiterii partilor sociale numai membrilor cooperatori din aceeasi societate cooperativa. In baza acestor reglementari, uniunile judetene ale cooperatiei de consum si-au inscris in proprietate sediile si alte imobile din municipiile resedinta de judet, iar celelalte imobile au fost inscrise in proprietatea societatilor cooperative de consum orasenesti si comunale. Scopul principal al Federalcoop-urilor a devenit reducerea numarului de membri din societatile cooperative orasenesti si comunale asociate spre numarul minim prevazut de lege(5), de regula presedintii si apropiatii acestora, si acapararea patrimoniului acestor cooperative, in urma dizolvarii si lichidarii acestora. In acest sens s-au prevalat de dispozitiile Legii nr. 109/1996, conform carora, in caz de lichidare, activul si pasivul ramase dupa plata partii divizibile(partile sociale) pot fi preluate de Federalcoop-ul la care cooperativa respectiva este asociata.

Majoritatea membrilor au fost pacaliti sa-si cesioneze partile sociale in valoare de cateva zeci sau sute de lei, spunanduli-se de catre maharii judeteni ca cooperativele lor nu mai sunt rentabile, ca nu-si mai pot realiza obiectul de activitate si ca valoarea datoriilor depaseste cu mult valoarea partilor sociale si acestea vor trebui suportate de ei, dar daca cesioneaza vor fi preluate de Federalcoop. Dupa adunarile generale in care se aprobau cesiunile, maharii judeteni le ofereau, drept compensatie, cate o friptura si o sticla de bere.

Zeci de cooperative dispărute, zeci de active dubios vândute

Uniunea Judeteana a Cooperatiei de Consum (UJCC) Cluj si Federalcoop Cluj au fost si sunt considerate etaloane ale cooperatiei autohtone, fiind date drept exemple de succes la nivel national de vreo 10-15 ani incoace. Culmea ironiei este ca tocmai in aceasta perioada s-a produs cea mai mare praduiala in cooperatia clujeana. In ceasta perioada au fost instrainate in mod dubios si pagubos zeci de imobile din patrimoniul Federalcoop si UJCC Cluj ori al unor cooperative orasenesti sau comunale. Astfel, din municipiul Cluj-Napoca au fost vandute depozitele si terenul aferent de pe strada Fabricii de Chibrituri(firmei Dedeman), depozitele si terenul aferent de pe strada Cehoslovaciei(Facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor), un teren de 2,3 ha situat in Cartierul Plopilor, langa Parcul Victor Babes(unor oameni de afaceri din boardul Bancii Transilvania). La fel, au fost vandute complexele comerciale detinute de cooperativele de consum din comunele Camaras ( firmei Viforeana din Cluj-Napoca), Mociu(firmei Cosmfan din Sanicoara), Sandulesti(firmei americane Bechtel ) Baciu(firmei Samus), Apahida, Feleacu si Ciurila, precum si restaurantele Parc, Transilvania si Bradet aflate in proprietatea Cooperativei de consum din municipiul Gherla.

Majoritatea membrilor cooperatori nu au aflat niciodata ce sume au fost incasate pentru aceste constructii si terenuri si care a fost destinatia acestora. Cum nu stiu ce s-a intamplat cu alte imobile valoroase din Cluj-Napoca, ca fosta sectie de productie din Parcul Feroviarilor, fosta sectie de tamplarie de pe strada Gorunului sau fostele garaje de pe strada Maramuresului. Cum nu stiu ce chirii au fost si sunt percepute pentru spatiile din sediul ultracentral al UJCC si Federalcoop Cluj(Bulevardul Eroilor nr. 9) sau pentru spatiul la fel de ultracentral detinut pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 nr. 44 ori pentru hotelul Vladeasa din Huedin, pensiunea Belis-Fantanele si cabanele Capus si Zoreni. Am solicitat relatii in acest sens, precum si referitor la alte chestiuni, in doua randuri, conducerii UJCC si Federalcoop Cluj, dar aceasta nu s-a sinchisit sa raspunda. Tot in aceeasi perioada au disparut in mod dubios bunurile aflate in inventarul motelului Izvorul Crisului si cabanelor Ardeleana din Calatele si Fagului din Huedin, locatii turistice care au fost lasate in parasire si degradare si au fost vandute ulterior la preturi derizorii.

Cert este ca in judetul Cluj au existat cooperative de consum in toate cele 81 de unitati administrativ-teritoriale(municipii,orase si comune), iar, conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comertului, in 2016 erau inregistrate in Federalcoop Cluj 31 de societati cooperative si atualmente sunt inregistrate 27 de astfel de societati. Ceea ce inseamna ca au fost desfiintate si lichidate pe parcurs 54 de cooperative de consum, adica doua treimi din cele initiale. Care au fost motivele si ce s-a intamplat cu patrimoniul cooperativelor diparute trebuie sa lamureasca institutiile abilitate ale statului.

Președinți fără multă carte dar cu multă parte

Functia de presedinte al Federalcoop Cluj a fost detinuta din 2001 pana in 2017, timp de patru mandate, de un oarecare Simion Rus, care a detinut si functia de presedinte al UJCC Cluj din 2005 pana in 2017, cand s-a pensionat. In aprilie 2017 a devenit presedinte al UJCC si Federalcoop Cluj o anume Viorica Berindean, care a detinut functia de contabil sef la acestea incepand din anul 2006. Simion Rus si Viorica Berindean si-au inceput cariera cooperatista in orasul Gherla, unde s-au cunoscut si s-au placut atat de mult incat Rus a promovat-o la Cluj, iar, la pensionare, i-a predat succesiunea la conducerea cooperatiei clujene. In ce priveste pregatirea profesionala, ambii au obtinut la o varsta mai tarzie licente de economisti la facultati de stiinte economice cunoscute ca fabrici de diplome, pe care le-au absolvit la fara frecventa sau de la distanta. Rus si-a obtinut diploma la Universitatea Vasile Goldis, Filiala Oradea, iar Berindean la Universitatea Bogdan Voda din Cluj-Napoca, la care a fost desfiintata intre timp Facultatea de Stiinte Economice. Potrivit unor fosti colaboratori, ambii au avut scoala sau carte putina, dar au avut iuteala de mana.

Conform surselor noastre, fostul presedinte Simion Rus ar fi acaparat, printr-un cumnat de-al sau, restaurantele Parc, Transilvania si Bradet din Gherla, care au apartinut cooperativei de consum din acest municipiu. Fostul presedinte ar mai fi acaparat si unele magazine si bufete satesti, cum ar fi magazinul din satul natal al sotiei sale, Paglisa, comuna Dabaca. Fostul presedinte a avut afaceri dubioase cu o firma de constructii si cu o firma de mobila, iar actualul presedinte Viorica Berindean a avut astfel de afaceri cu o firma de termopane. Amandoi si-au sporit substantial veniturile si averea in functiile detinute la Federalcoop si UJCC Cluj. Rus si-a construit o casa in municipiul Gherla si o vila in Floresti, comuna suburbana a Clujului. Berindean si-a construit o vila in cartierul Someseni din Cluj-Napoca si o casa de vacanta in localitatea Dealul Negru din Muntii Apuseni.

Viorica Berindean incaseaza actualmente salarii de presedinte si de la UJCC si de la Federalcoop, care au aceiasi angajati, in jur de zece. In plus, ea detine functia de presedinte si la unele societati cooperative de consum(Campia Turzii, Baisoara), are calitatea de membru in unele cooperative(Iclod, Baisoara, Campia Turzii) si are calitatea de cenzor la majoritatea cooperativelor asociate in Federalcoop(Dej ,Mica, Caseiu, Iara, Izvoru Crisului, Manastireni, Margau,s.a.), pentru care se presupune ca incaseaza indemnizatiile de rigoare. Intreprida si lacomoasa presedinta detine si o societate comerciala, SC Vicont SRL, la care este asociat unic si administrator, si activeaza ca persoana fizica autorizata(PFA). Prin aceste functii si calitati detinute, Berindean se afla in incompatibilitate crasa cu functiile de presedinte al UJCC si Federalcoop.

Ultimele afaceri și abuzuri ale șefei cooperației clujene

Viorica Berindean a fost implicata in ultimii ani intr-o serie de afaceri dubioase, ca si contabil sef si ca presedinte. Astfel, pe banii Federalcoop a fost amenajata o pensiune intr-un fost atelier de confectii din localitatea montana Belis-Fantanele, care a fost cumparata de la Cooperativa de consum Belis cu suma de 259.000 lei. Pentru aceasta pensiune a fost cumparat si terenul aferent, in suprafata de 2.436 mp, de la Primaria comunei Belis, cu suma de 31.668 euro. Ulterior, aceasta pensiune a fost inchiriata pentru o suma modica(400 de euro, cu TVA inclus, pe luna) unei firme private. Tot Berindean a pus la cale inchirierea cabanei Zoreni din comuna Mociu, o cabana mare si rentabila, firmei Fileomera Fagaras, care se ocupa cu apicultura, pentru o chirie lunara de numai 150 euro. Ulterior, tot prin mijlocirea sa, cabana Zoreni a fost inchiriata cu aceeasi suma SC Centrul de Matci Shell-Gui SRL din Ciucurova, judetul Tulcea. In 2018, sub presedintia lui Berindean, Federalcoop Cluj a vandut motelul Izvorul Crisului, dat in functiune cu un an inainte de Revolutie, la pretul derizoriu de 52.000 euro, dupa ce cu circa un deceniu in urma contabila sefa Berindean nu a fost de accord cu o oferta de 300.000 euro, spunand ca “ acestia nu sunt bani”. Incepand din toamna anului trecut, pe banii Federalcoop, camerele hotelului Vladeasa din Huedin au fost transformate in garsoniere, care au fost scoase recent la vanzare. Potrivit surselor noastre, lucrarile de amenajare a garsonierelor ar fi fost efectuate de o firma in care ar fi implicat si fiul presedintei Berindean, Denis Razvan. Anterior, acesta a figurat o perioada ca angajat al UJCC, dar nu a prea fost vazut la serviciu.

Presedinta Berindean a avut permanent o conduita aroganta fata de simplii angajati, avand obiceiul sa-I eticheteze “ pleava” si confirmand inca o data proverbul ca “prostul daca nu-i fudul, parca nu-i prost destul”. De cand este presedinte, Berindean a concediat abuziv mai multi angajati: portari, soferi, precum si pe jurista si pe responsabila de personal, care au refuzat sa mai raspunda la comenzile sale nelegale. Unii dintre ei au contestat in justitie si au obtinut cu totii reangajarea si plata de despagubiri, confirmandu-se astfel abuzurile lui Berindean. In schimb, aceasta l-a angajat pe fiul sau ori cunostinte apropiate, printre care un politist pensionar. Totodata, la UJCC Cluj a fost angajat fictiv de cativa ani un consilier juridic cu domiciliul in Constanta, Ioan Stefan, care nu a fost vazut si nu a fost prezent niciodata la sediul unitatii.

Timp de doua decenii nu s-a sesizat nimeni cu privire la marea praduiala, la afacerile nelegale si la abuzurile crase din cooperatia de consum clujeana. Nici Politia nici SRI nici DNA nici DIICOT nici alta unitate de parchet. La Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca a fost inregistrat, in urma unei sesizari privind unele nelegalitati economico-financiare de la UJCC si Federalcoop, dosarul nr. 9650/P/2015, care zace inca prin sertare. La acelasi parchet a fost inregistrat in noiembrie anul trecut, in urma unei plangeri penale, dosarul nr. 8742/P/2018, in care presedinta Viorica Berindean este cercetata pentru abuz in serviciu, nerespectarea hotararilor judecatoresti, fals intelectual si uz de fals, dar ancheta treneaza la Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj. Avand in vedere ca la UJCC si Federalcoop Cluj se poate vorbi de un grup infractional organizat, ar trebui sa se sesizeze DIICOT Cluj. Discutand despre jaful la care a fost supusa cooperatia din Romania cu parlamentari de la putere si din opozitie, acestia s-au exprimat ca trebuie efectuata o ampla ancheta pentru a se stabili ce s-a intamplat cu patrimoniul intregului sistem cooperatist dupa 1989 si ca trebuie adoptate masuri legislative de urgenta pentru a se salva ce se mai poate salva. Altfel, Dumnezeu cu mila si sefii cooperatiei cu teschereaua plina!