Cum arată experiența Erasmus din interior și șansele ca 2026 să vină cu schimbări majore: „Acum este doar pentru copiii care au bani de la părinți”

Un discurs recent din Parlamentul European, al independentului Nicu Ștefănuță, readuce în discuție problema înscrierii tinerilor, care nu au posibilități materiale, la bursele internaționale, cel mai celebru exemplu fiind Erasmus.

De GDP - Colaborator
Cum arată experiența Erasmus din interior și șansele ca 2026 să vină cu schimbări majore: „Acum este doar pentru copiii care au bani de la părinți”

Un discurs recent din Parlamentul European, al independentului Nicu Ștefănuță, readuce în discuție problema înscrierii tinerilor, care nu au posibilități materiale, la bursele internaționale, cel mai celebru exemplu fiind Erasmus.

Pentru câteva sute de euro pe lună aceștia trebuie să caute, singuri de multe ori, cea mai accesibilă infrastructură pentru un an de studii în afară. De la cazare la asigurarea meselor zilnice, asigurarea unei stabilități este o provocare majoră. 2026 ar putea fi anul în care PE are șansa de a vota o majorare substanțială a burselor, ne-a declarat europarlamentarul.

Studenții apelează la job-uri înainte de a pleca sau adaptează experiența de studiu cu cea de care ar fi beneficiat, cu alte posibilități, pentru a se bucura și de viața culturală a orașelor în care merg. Sumele pentru programele Erasmus depind de fiecare țară, dar, calculele nu sunt întotdeauna conforme cu realitatea. Din fericire, europarlamentarul independent vine și cu vești bune, din 2026, sumele ar putea fi mărite și cu 40%.

Primul pas: cum îți găsești cazarea?

Cotidianul.ro a stat de vorbă cu doi studenți care au trecut deja prin experiența Erasmus pentru a afla care sunt problemele cu care se confruntă odată ce au fost acceptați. Prima provocare este cazarea, nu toate universitățile din străinătate au locuri în cămine pentru bursieri. Când vorbim de orașe mari, provocarea de a găsi un loc de cazare central este mare pentru un buget de 6-700 de euro pe lună.

Diana Pleșoianu, studentă la SNSPA, Facultatea de Management, spune că experiența ei cuprinde mai multe tipuri de burse cumulate. Studenta a fost timp de un an în Napoli și a avut bursă pe un an de zile. 

„Parteneriatul pe care l-am avut noi cu facultatea de acolo nu-ți asigura nimic, pentru că ei nu au cămine. Deci trebuia să te descurci absolut singur. Bursa pe care am primit-o a fost de 678 de euro, dintre care cu 400 de euro îți asigurai cazarea, cu încă 50–60 utilitățile pe lună și restul îți mai rămâneau de mâncare și cam atât. În rest, dacă voiai să faci ceva extra, trebuia să pui de la tine.

Am căutat pe grupuri de Facebook, am căutat pe aplicațiile lor de imobiliare și am găsit o doamnă, care are un apartament în centru cu două dormitoare, două băi, sufragerie și bucătărie și, din apartamentul respectiv, am închiriat o cameră care avea și baie. Restul era la comun cu o altă persoană care era în apartament.”

Studenta spune că a lucrat înainte de a pleca pentru a nu fi necesar să își sacrifice experiența de studiu cu job-uri part time. 

„Nevoia de job, da, se simte, dar eu m-am gândit dinainte să plec și am lucrat înainte, adică să-mi pun bani deoparte, tocmai pentru experiența asta.”

Bogdan Mureșan, student la Universitatea Politehnică, Facultatea de Antreprenoriat și Ingineria Afacerilor (FAIMA), spune că partea cea mai dificilă este să găsești o cazare convenabilă din timp. Ca și în București, apropierea anului universitar face ca prețurile să crească foarte mult. 

„Am fost în Porto, cu Erasmus Plus. Eu am avut, parcă, 650 de euro pe lună. Mai mult transportul, pe care, după calcule, îl folosești foarte mult, apoi cazarea, dar nu am căutat din timp. Deci din bursă clar nu era suficient. Bursa mi-a acoperit cazarea și, să zicem, puțin din mâncare. Pe lângă asta, părinții m-au ajutat.”

Contrar aparențelor, o bursă Erasmus nu permite multe experiențe turistice

Studenții povestesc însă că, deși se aflau în destinații cu foarte mult potențial turistic au vizat obiectivele care ofereau alternative gratis în anumite zile ale săptămânii.

„Noi mereu ne chinuiam să mergem, spre exemplu, în Italia este prima miercuri a lunii gratuit. Și mereu stăteam și încercam să ne programăm totul din timp ca să putem să vedem multe lucruri. în momentul în care te muți într-un oraș nou, îți dorești să vezi, să experimentezi, să cunoști, să vezi și împrejurimile și ai nevoie.”, spune beneficiara bursei care a fost în Napoli. 

Partea culturală nu implică doar vizite ci și a experimenta modul de viață a celor care sunt rezidenți.

„Pe lângă partea asta culturală, e important să vezi cum trăiesc oameni din alte țări, să-ți deschidă orizontul, să-ți faci o idee. Poate dacă ți-ar plăcea și să locuiești acolo sau să lucrezi cu oamenii de acolo, să te întorci acasă, să menții niște relații. Și poate, profesional, din prieteniile astea se transformă și în colaborări. Și, oricum, vii cu o altă viziune în țară, vis-a-vis de cum arată educația și în alte țări. Iar găsești lacune în țară sau dincolo și atunci poți să te schimbi pe partea asta.”, adaugă Bogdan.

Cât despre beneficiile experienței aceștia spun că începând cu networking, modele de educație din alte țări sau înțelegerea performanțelor învățământului din România, acestea sunt multiple.

„Ar mai trebui adăugați încă vreo 300 de euro, deci eu aș zice undeva la 1100 de euro pe lună. Asta dacă vrei să trăiești, indiferent de orașul în care mergi și de țară. Dacă vrei să trăiești într-o zonă sigură pentru studenți, chiria este semnificativ mai mare, cu undeva la 100–150 de euro. Dacă nu vrei să stai la marginea orașului și după să plătești alte 100 de euro pe transport pe lună, pe metrouri, pe autobuze, pe toate cele.”, spune Diana. 

Și Bogdan Mureșan ne-a dat o sumă minimă de 900 de euro pe lună. 

Nicu Ștefănuță: „E important să avem burse mai bune și nu neapărat mai multe”

Cotidianul.ro a stat de vorbă și cu europarlamentarul Nicu Ștefănuță care a inițiat demersul din Parlamentul European de creștere a burselor pentru studenții care se califică în programele Erasmus. Anul 2026 ar putea fi decisiv pentru o creștere de aproximativ 40% a sumelor acordate. 

„Avem o nouă campanie pentru egalitate în Erasmus. Am făcut un mic grup de parlamentari care să susțină creșterea burselor la 1000 de euro.

Pentru că acesta este mesajul nostru către Comisia Europeană, care decide, deci executivul, „Guvernul” nostru: să nu mai gândească că e bine să aibă tot timpul mai multe burse, încă 10 burse, încă 20. Pentru mine e important să avem burse mai bune și nu neapărat mai multe, astfel încât orice copil, indiferent din ce familie se trage, cu bani sau fără bani, să poată să meargă într-un Erasmus. 

Să fie o bursă cu adevărat pentru toată lumea. Pentru că acum este doar pentru copiii care au bani de la părinți.”

Care este realitatea în prezent? Mulți studenți au idei preconcepute despre posibilitatea de a studia un an în străinătate. 

„Sunt foarte mulți tineri care îmi spun că nici nu trec pe la biroul Erasmus, pentru că ‘eu nu sunt pentru Erasmus, eu n-am bani de Erasmus’. Și asta nu este ok. Nu este ok din punct de vedere european.

Mai ales că, în noul buget, vom crește banii pentru aceste burse, această creștere eu nu vreau să se ducă spre noi burse de nimic. Vreau să se ducă spre burse demne, suficiente. Ăsta este scopul meu politic: să ajung la 1000–1100.

Eu cred că este momentul, pentru că este jocul pentru noul buget european, în care negocierea pentru noul cadru este anul acesta și trebuie terminată până la final. Ar fi o ocazie minunată să ajungem la acest obiectiv.”, a declarat Nicu Ștefănuță. 

CITEȘTE ȘI

„Au venit și cu două săptămâni înainte de examen”. Cum a devenit certificatul CES o miză în cursa pentru licee

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.