UPDATE Schimbare majoră la vânzarea Damen Mangalia. Instanța permite reducerea prețului

UPDATE: Tribunalul Constanța a aprobat schimbarea procedurii de vânzare a Șantierului Naval Damen Mangalia, după trei licitații organizate fără succes la prețul de pornire de 184 de milioane de euro. Valoarea va rămâne, pentru moment, la acest nivel, dar va putea fi redusă dacă nu apare niciun cumpărător.

Știrea inițială

Tribunalul Constanța este așteptat să decidă luni dacă schimbă procedura de vânzare a șantierul naval Damen Mangalia, aflat în faliment. Lichidatorul CITR cere ca prețul de pornire să rămână la 184 de milioane de euro, dar să poată scădea dacă nu apar cumpărători. Decizia ar putea grăbi vânzarea și plata datoriilor, inclusiv a celor peste 30 de milioane de lei datorate angajaților. 

CITR cere schimbarea actualei strategii, care prevede cel puțin șase licitații la același preț, de 184 de milioane de euro. Primele trei licitații s-au încheiate fără nicio ofertă. Actuala procedură a fost aprobată la finalul lunii mai de Adunarea Creditelor. Damen și societățile din grup controlează peste 85% din voturi.

Prețul ar putea coborî

Dacă Tribunalul Constanța aprobă cererea CITR, licitațiile ar urma să se desfășoare după regulile Codului de Procedură Civilă.

„Dacă instanţa aprobă cererea noastră de vânzare, conform Codului de Procedură Civilă, nu vom mai avea licitaţii lunare 100% din valoarea de piaţă (ca până în prezent, n.r.), ci vom avea un proces accelerat, cu scădere de preţ. Vom trece prin 100%, 75%, 50% din valoarea de piaţă a activului, până la identificarea unui cumpărător”, a explicat pentru News.ro Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR.

Până la o eventuală schimbare decisă de instanță, procedura actuală rămâne valabilă.

„În momentul de faţă ne supunem strategiei adoptate, de şase licitaţii cu 100% din valoarea de piaţă. Vom menţine această cadenţă, până la o soluţie a instanţei în alt sens”, susţine Cîrlănaru.

Chiar dacă instanța aprobă noua procedură, următoarea licitație ar urma să pornească tot de la 184 de milioane de euro.

„Dacă instanţa admite cererea noastră (schimbarea procedurii şi vânzarea conform Codului de Procedură Civilă, n.r.), dăm un alt anunţ. Oricum, va coincide (noul preţ de pornire, de 184 milioane de euro, n.r.) pentru că şi în Codul de Procedură Civilă primul set e la 100%. Indiferent ce decide instanţa, vom mai avea o licitaţie la 100% din preţ. Chiar dacă, subiectiv, ai spune că e superfluu, că au fost deja licitaţii la 100% din preţ, practic, începând de la zero pe Cod (Procedura Civilă, n.r.) vei trece şi prin această etapă”, a explicat directorul general al CITR.

Diferența ar apărea ulterior. Licitațiile ar putea fi organizate la intervale mai scurte, iar prețul ar putea fi redus treptat.

„Dacă judecătorul sindic acceptă schimbarea procedurii de vânzare, nu există un termen specific în lege, însă pot fi organizate în termen scurt, asta însemnând una-două săptămâni între seturi şi poate accelera vădit procesul. Strategia va fi implementată după ce se pronunţă judecătorul”, a mai spus Cîrlănaru.

Procedura ar rămâne una de licitație publică.

„Nu se va ajunge la negociere directă, se merge pe licitaţie publică cu preţ în urcare, doar că, după parcurgerea etapelor de 100%, 75%, 50% se poate merge inclusiv cu preţ în jos”, a explicat acesta.

Dacă nu apare un cumpărător nici la jumătate din valoarea de piață, ar putea fi stabilit un prag de 25-30%.

„E o variantă extremă, în care s-ar ajunge dacă nu există un cumpărător nici măcar la 50% din valoarea de piaţă”, arată Cîrlănaru.

Directorul CITR estimează că situația șantierului ar putea fi deblocată până la sfârșitul anului.

„Cred că vom vedea o soluţie până la sfârşitul anului. Văd o aplecare mai accentuată a statului în ultima perioadă pe acest subiect. El a fost tratat cu foarte multă reţinere, datorită faptului că există litigiul dintre acţionari”, este de părere directorul executiv al CITR.

Peste 1.000 de angajați au de recuperat aproximativ 30 de milioane de lei

Vânzarea șantierului este importantă și pentru plata datoriilor către angajați. Peste o mie de salariați au de recuperat aproximativ 30 de milioane de lei. Sumele sunt înscrise în tabelul definitiv și în cel suplimentar al creanțelor.

„La acestea se adaugă drepturile salariale restante după deschiderea procedurii de faliment din 28 aprilie 2026 până la finalizarea procedurii de concediere colectivă”, a declarat pentru News.ro Laurenţiu Gobeajă, liderul sindicatului Navalistul de pe platforma Damen Mangalia.

Potrivit CITR, creanțele salariale au prioritate la distribuirea sumelor obținute în urma valorificării activelor.

„Modul de distribuire a sumelor (înscrise ca datorii, n.r.) se face pe ordinea de prioritate stabilită de lege. Şi ordinea de prioritate arată aşa: creanţe salariale, creanţe bugetare… Deci, salariaţii sunt pe primul loc, înaintea finanţelor. Apoi, creanţele bugetare au prioritate în România faţă de celelalte creanţe: furnizori, chirografari (datorii fără garanţie, n.r.) şi aşa mai departe”, a explicat Paul Dieter Cîrlănaru.

Acesta susține că toate drepturile salariale, indiferent de perioada în care s-au acumulat, vor avea prioritate.

„Fie că vorbim de salarii istorice, de salarii acumulate până la faliment sau după, toate aceste sume au prioritate faţă de orice alte distribuiri astfel încât, fără a părea un panaceu, odată cu vânzarea activului şi încasarea preţului, toate problemele acestea se vor închide. Asta bineînţeles nu neagă dificultatea prin care oamenii aceştia trec şi faptul că banii primiţi mâine nu sunt banii de care ai nevoie azi. Din păcate, asta e soluţia care se poate aplica aici şi e de apreciat faptul că oamenii au rămas implicaţi până la capăt”, a mai spus Cîrlănaru.

Rheinmetall și MSC au analizat preluarea șantierului. Investiția este legată și de programul SAFE

Rheinmetall anunța în luna mai că analizează preluarea șantierului din Mangalia împreună cu grupul maritim MSC.

„Preluarea şantierului naval falimentar din Mangalia de către Rheinmetall şi MSC ar deschide perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere”, transmiteau atunci reprezentanții companiei germane.

„Rheinmetall AG analizează, în strânsă cooperare cu compania elveţiană MSC, realizarea unor investiţii substanţiale în acest amplasament şi transformarea şantierului într-un hub cu dublă utilizare, atât pentru construcţii navale militare, cât şi civile”, se mai arăta în comunicat.

Cu toate acestea, Rheinmetall nu s-a prezentat la primele licitații. Întrebată despre acest lucru după prima licitație, compania germană nu a oferit detalii.

„Vă rugăm să aveţi înţelegere pentru faptul că, din principiu, nu facem comentarii cu privire la chestiuni comerciale aflate în curs de desfăşurare”, a fost răspunsul transmis către News.ro de Jan-P. Weisswange, din echipa de relaţii cu mass-media a Rheinmetall AG.

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a explicat anterior că statul nu poate interveni direct în procedura de faliment.

„În prezent, din punct de vedere juridic, drepturile decizionale cu privire la DSMa aparţin administratorului judiciar CITR şi Damen, care deţine în mod direct şi împreună cu societăţi afiliate circa 97% din masa credală (datorii, n.r.) declarată în procedura insolvenţei. Acestor entităţi le revine, aşadar, răspunderea pentru derularea ulterioară a operaţiunilor de la DSMa şi evitarea lichidării acesteia”, a transmis ministrul.

Potrivit acestuia, Rheinmetall considera că activele șantierului depășesc necesarul companiei pentru producția militară. Din acest motiv a fost analizată o asociere cu MSC, care ar fi putut prelua componenta civilă. Ministrul a mai spus că România a legat cele 920 de milioane de euro din programul european SAFE de investiții și construcții realizate la Mangalia.

„Trebuie să înţelegem foarte clar ce poate face un administrator judiciar, ce poate face un privat care a fost acolo şi care are peste 95% din masa credală, adică Damen, ce poate face un viitor privat care vrea să investească. Nu este, dacă vreţi, un proces pe care să îl controlăm la zi sau la săptămână. Ar fi ilegal să încercăm aşa ceva şi sunt foarte transparent în treaba asta, dar noi practic am condiţionat acele întregi 920 de milioane de euro din SAFE de investiţia şi construcţia concretă la Mangalia. Cred că este tot ce puteam face”, a concluzionat Darău.

CITEȘTE ȘI

Situația Șantierului Naval Mangalia: Guvernul caută soluții pentru redresare și investiții prin programul SAFE