În ultimele zile, preţul spot al energiei de pe bursă a atins recorduri istorice. Pe fondul caniculei şi al preţurilor de asemenea foarte mari din regiune, 1 MWh a ajuns să se vândă şi cu 150 euro, de peste două ori mai scump decât, spre exemplu, vara trecută. Sau acum două veri. Practic, acum, în plină vară, când preţurile sunt tradiţional mai mici, energia a ajuns să se tranzacţioneze la aceleaşi preţuri din iarnă, chiar şi 150 euro (680 lei)/MWh.
Spre comparaţie, pe piaţa contractelor bilaterale pe termen lung, 1 MWh se tranzacţionează cu doar 45 euro, de trei ori mai puţin. Dar pentru că furnizorii şi traderii din piaţă nu s-au asigurat din timp cu cantităţi suficiente de energie mai ieftină, livrată pe termen lung, şi pentru că trebuie să-şi onoreze obligaţiile contractuale, acum se năpustesc cu toţii în piaţa spot, chiar şi la aceste niveluri neverosimile de preţ ale energiei. Dacă traderii şi furnizorii neprevăzători ar fi fost singurii afectaţi de creşterea galopantă a preţului la curent, atunci ar fi fost rezonabil. La urma urmei, ei au făcut un pariu greşit de piaţă, au crezut că nu este cazul să se oblige la contracte pe termen lung, pentru a beneficia de oportunităţi imediate de preţ. Şi au pierdut, marchează pierdere sau intră în insolvenţă, piaţa se reglează până la urmă. Însă 90% din piaţa consumatorilor casnici este liberalizată, adică 90% reprezintă energie la preţ de piaţă. Cum piaţa este acum de trei ori mai mare decât în mod obişnuit, efectele se vor vedea, cu siguranţă, şi în facturile românilor, din octombrie. În octombrie este ajustarea semestrială a preţurilor reglementate la energie, precedenta fiind pe 1 aprilie, când, pe fondul preţurilor foarte mari din iarnă, tarifele casnicilor au crescut deja în medie cu 8,6%.
14% va fi procentajul total cu care se va scumpi anul acesta energia pentru consumatorii casnici
Confirmarea scumpirilor
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, cel care are în pix ajustarea preţurilor la electricitate şi gaze, deja a precizat că, în mod cert, vor urma scumpiri. „Va trebui să luăm în considerare de la 1 octombrie chiar o ajustare separată de programul de liberalizare care se încheie la 1 ianuarie anul viitor. Sigur, cel care pierde este consumatorul. Creşterea va fi de până în 5 procente“, estimează Havrileţ. Cu scumpirea de 5% din octombrie, preţul energiei pentru casnici va fi crescut deja cu circa 14% în acest an, luând în calcul şi modificarea survenită în facturi la 1 aprilie. Este un procentaj foarte mare, care anulează în totalitate ieftinirile din precedenţii trei ani. Din 2014 până la începutul anului 2017, energia furnizată în regim reglementat s-a ieftinit, prin ajustări consecutive, cu circa 13%, aşa cum Cotidianul a mai arătat. Scăderea facturilor s-a făcut fie prin tăierea preţurilor de furnizare, datorată ieftinirii curentului, fie prin diminuări în cascadă ale tarifelor de transport şi distribuţie. Iată că 2017, care a fost un an atipic în energie, anulează toate avantajele de preţ de care au beneficiat până acum românii.
Din ce cauză au explodat prețurile
Preţurile neobişnuit de mari ale energiei din prezent au mai multe cauze. În primul rând, tot acest an este unul scump. Aşa a început din iarnă, când, pe fondul unor consumuri-record cauzate de valul de frig ce s-a abătut peste Europa, preţul curentului „a urcat la cer“. Şi a continuat aproximativ la fel. Şi după ieşirea din sezonul rece, preţurile au continuat să fie mari. De ce? În principal, din cauza unui deficit local de producţie şi a unui context regional nefavorabil. În primele şase luni ale anului, Sistemul Energetic Naţional nu a putut beneficia de aportul a 800 de MW ai centralei Petrom de la Brazi (în reparaţii), pentru o lună, de 700 de MW ai Centralei Nucleare de la Cernavodă (revizie) şi de două grupuri de la Rovinari (reparaţii). Ca un făcut, a fost şi secetă, iar Hidroelectrica a mers cu turbinele subturate. Din datele Transelectrica, doar rareori hidrocentralele au produs peste 3.000 de MWh, aceasta fiind o normă în anii trecuţi. Cu debitele Dunării la jumătate, acum Hidroelectrica produce chiar mai puţin de 2.000 de MWh. Penurie de producţie înseamnă preţuri mai mari.
Dar scumpirea energiei din România se înscrie şi într-un context regional. Piaţa locală este conectată cu omoloagele sale din Ungaria, Slovacia şi Cehia. La rândul lor, Cehia şi Slovacia sunt conectate cu Italia şi Austria. Astfel, un şoc energetic pe oricare dintre aceste pieţe se propagă cu repeziciune şi pe celelalte. Aşa este cazul chiar în prezent, Italia înregistrând preţuri ale curentului şi de 170 euro/MWh, care s-au propagat până la noi. Şi la vecinii unguri preţurile sunt mari decât în România, astfel că ţara noastră, chiar pe un deficit de producţie, este net exportator de energie. Pe pieţele conectate direct, cum este a noastră cu a ungurilor, cehilor şi slovacilor, se aplică principiul vaselor comunicante, adică energia mai ieftină migrează către piaţa mai scumpă.
100% din energia care ne va intra în case va proveni din piaţa liberă de la 1 ianuarie 2018
Efecte în buzunare
Pe unele deja le-am cunoscut. Mai mulţi traderi cu afaceri de sute de milioane de euro au intrat în insolvenţă din pricina imposibilităţii de a-şi onora obligaţiile contractuale. Ba chiar şi furnizori de ultimă instanţă, cum este Electrica, înregistrează probleme. Reprezentanţi ai companiei au cerut ANRE să plafoneze preţurile din piaţă, însă Autoritatea a respins o astfel de variantă.
În al doilea rând, românii plătesc, din luna mai, un curent mai scump cu 8,6%, iar factura va mai creşte cu 5% din octombrie. ANRE precizează că va începe o analiză pe piaţa energiei, pentru a descoperi de ce preţurile sunt aşa de mari, iar Consiliul Concurenţei a precizat, la rândul său, că ar putea demara o investigaţie, pe baza unor indicii privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale între producătorii de energie.
Iar situaţia facturilor pentru casnici ar putea să se agraveze încă şi mai mult, având în vedere că, de la 1 ianuarie 2018, piaţa va fi în întregime liberalizată, adică 100% din energia pe care o vom primi la noi acasă va proveni din piaţa liberă, care acum arată nu tocmai bine pentru un consumator. Sigur, orice casnic are libertatea să treacă încă de pe acum în piaţa liberă şi să renunţe definitiv la preţul reglementat, pentru că sunt oferte alternative mai avantajoase şi cu 20%. Dar contractul la preţ fix se semnează doar pe maximum un an, ulterior factura depinzând strict de piaţă. Or, la cum arată aceasta acum, să fii în piaţa liberă pare o situaţie nefericită.
În al treilea rând, situaţia din piaţă, proastă pentru furnizori şi consumatori, este foarte bună pentru producătorii de energie. Aşa cum arătam în articolul nostru „Prim semestru de excepţie“, cele două mari companii producătoare de electricitate din surse convenţionale, Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia, au avut rezultate istorice în primul semestru, culmea, pe o producţie mai mică decât în anii trecuţi. 850 milioane lei brut Hidroelectrica şi 300 milioane lei CEO, banii realizaţi de cele două companii reflectă întru totul situaţia din energie în acest an, când, clar, piaţa a fost una în care producătorii au făcut legea. Un lucru bun pentru bugetul de stat, pentru că, aşa cum deja s-a văzut, Finanţele vor lua aproape tot profitul ca dividende. „Noi ştim să facem bani. Când e multă apă, producem mult şi vindem mult. Când nu este, producem mai puţin şi vindem mai puţin, dar mai scump“, spunea recent fostul director al Hidroelectrica Ovidiu Agliceru.
România are un mix energetic destul de echilibrat, 30% reprezentând energie hidro, 30% energie pe cărbune, 12% nucleară, restul fiind energie produsă în termocentrale pe gaz şi în ferme eoliene sau fotovoltaice. Sunt circa 10 milioane de consumatori de curent în România, din care 8,6 milioane consumatori casnici.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.