De ce are nevoie Cluj-Napoca de metrou de 2,1 miliarde de euro

Zilele trecute, consilierii municipali au aprobat studiu de fezabilitate pentru construcția metroului clujean, investiție ce se ridică la 2,1 miliarde de euro și care va fi finanțateă din PNRR, fonduri europene, alocări de la bugetele naționale și locale, dar și alte surse de finanțare identificate pe parcurs.

De ce are totuși nevoie Cluj Napoca de metrou? La această întrebare răspunde Ministerul Transporturilor într-o notă de fundamentare a proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Tren metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou”, județul Cluj.

Conform documentului, Municipiul Cluj-Napoca este un pol de creștere, fiind primul oraș ca mărime din România, după capitala București și cu cea mai dinamică creștere a populației, conform ultimului recensământ al INS. Localitățile limitrofe municipiului Cluj-Napoca, Florești, Apahida, Baciu, au cunoscut, de asemenea, o dezvoltare accentuată, situație care a condus la creșterea valorilor de trafic între acestea și polul de interes Cluj-Napoca. Din punct de vedere al populației stabile, aceasta este într-un trend crescător continuu accentuat pentru Cluj-Napoca și exploziv pentru Florești.

Rețeaua stradală existentă a municipiului Cluj-Napoca și, implicit rețeaua de transport, nu poate asigura necesarul pentru dinamica socio-economică, fapt care a condus în ultimii ani la accentuarea fenomenului de congestie a traficului nu doar pe axa principală de traversare a municipiului Cluj-Napoca, est-vest, vest-est, dar și pe căile de acces spre/dinspre municipiu din localitățile limitrofe ale municipiului Cluj-Napoca.

PMUD Cluj-Napoca 2016 – 2030 a subliniat oportunitatea, necesitatea și urgența realizării pe axa est-vest a unui sistem de transport public cu o capacitate crescută.

În acest sens, conform datelor înregistrate în PMUD, pe intrarea vestică din oraș (Calea Florești, la vest de nodul N) se înregistrează în fiecare zi lucrătoare 58.660 de vehicule. Conform măsurătorilor efectuate de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în data de 13 noiembrie 2015, s-a înregistrat un vârf de 74.258 de vehicule pe acest tronson, valoare cu mult superioară oricărei valori înregistrate anterior pe tronsoanele de drumuri naționale și autostrăzi din România. Acest volum de trafic este distribuit pe străzi cu intersecții la nivel și cu cel mult două benzi de circulație pe sens.

Axa vest – est prin centrul orașului este pe departe cea mai încărcată axă de transport în comun, pe porțiunea între str. Câmpului și sensul giratoriu din Mărăști.

Axa vest – est de transport în comun prezintă pe anumite tronsoane valori de încărcare de aproape 6.000 de pasageri pe oră și sens. Această valoare este limita superioară pentru care se poate asigura transportul în comun cu un mod ”clasic”: autobuz / troleibuz / tramvai care împarte parțial sau total calea de rulare cu cea pentru transport general, și care are intersecții la nivel cu alte axe de transport.

Politica administrației locale a municipiului Cluj-Napoca din ultimii ani, de realizare benzi dedicate de transport în comun, s-a dovedit eficientă dar, raportat la rețeaua stradală existentă nu poate doar această măsură să țină pasul cu ritmul de creștere a necesităților de mișcare în municipiu și localitățile din zona metropolitană. Având în vedere perspectivele, pe termen mediu și lung, de dezvoltare, s-a ajuns la necesitatea realizării unui sistem de transport modern, de capacitate mare care să asigure legătura între localitățile din zona metropolitană iar pe raza municipiului Cluj-Napoca să fie interconectat cu rețeaua de transport existentă și propusă.

De asemenea, metroul este vital pentru accesibilitatea la noul Spital Regional de Urgență. Construirea și dotarea Spitalului Regional de Urgență Cluj este cuprinsă în Acordul de Parteneriat al României cu Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020 și este prevăzută a fi finanțată prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și Programul Operațional Regional 2021-2027.
Creșterea calității vieții nu se poate realiza atâta timp cât locuitorii din zona metropolitană folosesc preponderent autoturismul propriu și se ajunge în situația depășirii capacității de circulație a străzilor și intersecțiilor. Doar prin oferirea unei alternative de transport în comun modern, sigur și rapid, cetățenii vor alege să renunțe la autoturismul propriu și să utilizeze transportul în comun.

Un ultim element de context relevant este legat de faptul că în politica actuală a Uniunii Europene reprezintă un fanion promovarea tranziției către o mobilitate urbană durabilă (și, generalizat, către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele), iar acest lucru va rămâne la fel în perioada de programare 2021 – 2027. În mod particular situația contextuală privind Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 din România este favorabilă finanțării unui proiect privind un sistem de transport rapid metropolitan.

Care sunt propunerile

Astfel, prin prezentul proiect de hotărâre a Guvernului, se propune:
– construcția unei linii de metrou ușor, cu 19 stații subterane în tehnologie „rail” șină de cale ferată, cu o capacitate transport nominală/maximă la interval de 90 sec: 15.200/21.600 pasageri / oră și sens (40 trenuri / oră și sens) și un depou suprateran.
Amplasamentul este în Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca și Comuna Florești. Traseul liniei de metrou ușor (metro light MTR-L) este următorul:
­- Secțiunea Vest: Strada Șesul de Sus – Strada Teilor – Liziera pădurii (între Str. Eroilor și Str. Sub cetate) – Str. Abatorului – Cazarmă Florești – viitorul Spital Regional de Urgență – Str. Răzoare, cu stațiile: Țara Moților, Teilor, Copiilor, Sănătății, Prieteniei.
­- Secțiunea Centru: Drumul Sfântul Ioan – Str. Primăverii – Calea Mănăștur – Calea Moților – Str. Memorandumului – Piața Unirii – B-dul 21 Decembrie 1989 – Piața Avram Iancu – B-dul 21 Decembrie 1989 – Piața Mărăști cu următoarele stații: Natura Verde, Mănăștur, Sfânta Maria, Florilor, Sportului, Piața Unirii, Piața Avram Iancu, Armonia, Piața Mărăști.
– Secțiunea Est: Ramura Muncii: Piața Mărăști – Aurel Vlaicu – IRA – Strada Beiușului – Bulevardul Muncii, cu stațiile Transilvania, Viitorului, Muncii; Ramura Sopor: Piața Mărăști – Strada Teodor Mihali – Strada Alexandru Vaida Voevod – Sopor, cu stațiile Cosmos, Europa Unită și cu Depoul Sopor.

Interstațiile de metrou sunt proiectate ca tuneluri circulare gemene, executate cu mașini de forat tuneluri, cu menținerea presiuni în front, tip TBM EPB. Flota de material rulant este constituită din trenuri cu 3 (trei) vagoane, în lungime de 51 m, cu lățimea de 2,65 m, capacitate nominală/maximă 380/540 locuri. Sistemul de siguranță și automatizare a traficului și trenurile de metrou sunt prevăzute cu tehnologie „fără mecanic” (driverless) ce corespunde gradului de automatizare GoA4 conform standard IEC 62290-1, GoA4 presupunând operarea nesupravegheată a trenului (UTO), ceea ce înseamnă că personalul nu este necesar la bord.

În funcție de regimul juridic al terenurilor necesar a fi ocupate la execuția liniei de metrou, precum și de construcțiile speciale ale acesteia, terenurile au fost inventariate astfel: domeniu public, proprietate privată (persoană juridică sau fizică), proprietate publică privată, regim juridic incert (terenurile la care nu s-a putut identifica regimul juridic – nu sunt intabulate).

Ținând cont de unitatea administrativă în jurisdicția căreia se află terenul respectiv, bunurile imobile au fost inventariate separat pentru Localitatea Florești și pentru Municipiul Cluj-Napoca.

Astfel realizarea proiectului propus presupune transferul unor suprafețe din domeniul public sau exproprierea din proprietate privată, în baza Legii nr. 255/2010 cu modificările și completările ulterioare.

Obținerea terenurilor necesare se va face conform procedurilor legale prevăzute în Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național.

Impactul socio-economic al proiectului de act normativ

Se va asigura un mijloc de transport public eficient în a prelua cererea de transport. Realizarea proiectului va conduce România în direcția reducerii traficului rutier într-o zonă cu trafic intens, contribuind astfel la obiectivele Cărții Albe în transportul urban, ca până în 2030, să aibă loc o reducere cu 50% a automobilelor cu combustibil convențional și eliminarea lor treptată în orașe până în 2050. Prin asigurarea transferului traficului de suprafață în subteran, Proiectul aduce România mai aproape de obiectivul „zero decese” în transportul rutier până în 2050. De asemenea obiectivele proiectului sunt în deplină concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă a zonei metropolitane Cluj. În prezent, zona metropolitană Cluj are alternative limitate la transportul cu autoturismul personal, reprezentând servicii de transport în comun insuficiente și/sau deficiențe ale infrastructurii relevante pentru alte mijloace (biciclete, metrou etc.).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Cosmin Pam Matei 4557 Articole
Author

24 de Comentarii

  1. Ciudat cum se aloca aceste fonduri! Nu se urgenteaza autostrazile care sa traverseze Carpatii, dar se baga bani grei in prostii la Cluj! De ce?

  2. Cei 2,1 miliarde de euro sunt doar pentru studiu de fezabilitate, mai trebuie supervizare lucrare cu Clotilda si achitarea sumei colosale care va creste lunar fara tva si in final, canci calitate si obiectiv atins pentru clujeni si tara!

  3. Clujul este metropola si noi inca n-am aflat? Stiam ca este doar municipiu.

  4. Întrebarea este ce vor lucra cei aduși în oraș? O fi avînd primăria lui Boc de trei ori mai mulți decît Munchen dar nu-i poate lua pe toți. Ceva-i putred în Cluj.

  5. Metroul a salvat in Bucuresti si va salva si la Cluj, circulatia ! Cui nu-i convine sa-si ia car cu boi..Chiar ma mir ca se inhama Clujul la un proiect de care numai dictaturile sunt in stare, au curaj

  6. Orașul Cluj Napoca are nevoie de tren metropolitan pentru a crește valorea terenurilor din localitățile enumeratefoste sate, terenuri cumparate înainte de anul 2000 sau obținute prin escrocheria de cumpărare de drepturi litigioase și a pentru crește exorbitantă a prețul apartamentelor din blocurile și vilelor ridicate de cartelul “investitorii imobiliari” având simbol pe doamna Elena Udrea, terenuri construite pe aceste terenuri. Altfel în general majoritatea în România circulă cu mașina. Dacă întrebi tineri în Cluj Napoca sau București de vreun mijloc de transport în comun, habar nu au, “-Eu circul cu mașina mea”.

  7. Cel mai mare oras din Romania dupa Bucuresti este Iasul, bai papagalilor, nu Clujul asta unde se varsa toti banii tarii.

  8. Ce intrebare TAMPA … 😀 !

    Pentru ca cineva …o grupa de patroni ca doar n-o sapa ei tunelul
    au nevoie de aia 2,1 miliarde !

    Era asa de geu da inteles ? sau credea careva ca banii astia nu intra inn nici-un buzunar patronal … la … Kolojvarosh ?

    🙂

    Chiar nu cunoaste nimeni … PATRICIENII clujeni ? :))))))))))))))))))))))

  9. O spun ca unul care avand el insusi mai mult decat poate duce … 🙂
    nu e deloc invidios pe CAPRA alora de la Kluj !

    :*

    Dimpotriva ! Daca le tine figura … pe langa deja mega-investitia imobiliara ( nu 100% neaosh-autohtona, da’s discret-gentil, repet nu-s rau-din-fire-deloc :* 😉 ) … DE CE NU ?

    🙂

  10. Clujul e mai mic decat sect 3 din Bucuresti. Dar are buget de 10 ori mai mare… Pam pam

  11. Raspunsul este simplu:
    Ca viitoare capitala a republicii Transilvania din componenta Ungariei iar Mari, este normal sa aiba nevoie de metrou. Mai vazut-ati capitala fara metrou?
    Iaca d-aia!

  12. Dâncu si gruparea de la cluj acum au tot timpul să gestioneze miliardele!!..
    Eu zic sa facem un metrou de la cotroceni, sibiu, păltiniș la baza pârtiei de ski!!..
    Altul de la arad la constanța!!..
    Dacă tot am terminat cu autostrăzile!..macar sa avem metrou!!

  13. Cum sar miticii cu critica! Bucureștenii sunt cei mai profitori din Romania, ei au reduceri pe spatele provinciei. La munca putorilor!

  14. „…răspunde Ministerul Transporturilor într-o notă de fundamentare a proiectului de Hotărîre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții” (înșiruire de inepții birocratice balkanice, menite să acopere incompetența) că „Municipiul Cluj-Napoca este un pol de creștere”…
    În primul rînd, ceaușeilor, NU IEGZISTĂ „Mun’cipiul Cluj-Napoca”, există ORAȘUL Cluj! Că turnătoru’ sekurel Boc a zis de 20 de ani că nu poate renunța la ceaușescul „Napoca” din cauza costurilor cu schimbarea cărților de identitate ce conțin idioțenia (delapidările protejatului Apostu nu l-au costat? au fost recuperate di la șuolduovianu’ pușcăriaș? …da’ pierderile cu „Cluj Arena” lui dată gratis spre exploatare dă cumătru’ Tișe sekureilor cuib șovin dă liga a 5-a „U”, au fost recuperate?), asta nu schimbă situația: a optat pentru miliarde de coco date aiurea pe un tren urban ce NICIODATĂ nu-și va amortiza costurile construirii și funcționării. Pentru că la o populime dă 400 – sau 900, TOT ATÎTA – dă mii nici un metrou nu-și poate acoperi cheltuielile. Aici intervine cretinitatea PeNaLilor: „pol de creștere”! Ce „creștere”, cînd relieful nu-ți permite extinderea? …ai munte în proximitate, ai apă, ai dealuri și văi. Și constructorul se va că’a pi dînsu’ cînd va fi confruntat cu condițiile de săpat. Da’ șpăgile ce le așteaptă responsabilii cu aprobarea sunt mult prea mari ca să prevaleze rațiunea. Iar populimea nu reacționează, lași, fără sînge-‘n instalațîie…
    Ce nu înțeleg e DE CE Boc nu a făcut metroul pînă acum, din alea 20 de miliarde de coco ce le-a împrumutat el de pe piața financiară internațională, ca prim-etambou sub a’ doilea cîrmaci suprem a’ său, „Petrov”, cel care a moștenit skiptru’ lu’ Ceașcă! UNDE SUNT BANII ĂIA? …că n-am văzut nici 1 euro din ei!

  15. @unul : Bucurestiul munceste si da 25 % la pib. Primeste inapoi mai nimic. Banii se duc in Transilvania ca sa ne numesti tu mitici. Lasa ca ungurii vor fi mai buni, se stie ca sunt blajini si au avut totdeauna de voi

  16. „se înregistrează în fiecare zi lucrătoare 58.660 de vehicule.”
    -i-au ajuns bucurestenii……
    (da,cj in B si b in CJ,simplu)

  17. Te minunezi cat tupeu au mafiotzi astia basisti de la Cluuuj care,sub lozinca faptelor bune pentru public vor sa jumuleasca niste morman de bani dar si sa-si duca clientii cu metroul la terenurile lor personale din jurul Clujului,terenuri praduite de ei atunci cand erau la toate butoanele cu Basescu la timona Flotei praduite.Si daca si-ar face ei metrou gratis pe banii altor fraieri de pe afara este treaba lor si a alora.Dar la banul ala asazis gratis si la tot ce se face pe fonduri europene de orice fel trebuie sa vina si fraierul roman sa puna cota parte de 15%.Iar metroul ala pentru un fasss de orasel cu numai 400 de mii de tovarasi are o gramada de ramuri si cu capetele respective si cu gramada de statii si alea din jumate in jumate de kilometru de cred cretinul Boc,plus Catzu si Ghinea,autorii a toate kknariile din celebrul lor PNRR,ca metroul trebuie sa fie un fel de tramvai cu enspe ramuri si capete si cu jde statii cate una pentru fiecare jmecher local si pentru cartierul lui de mafiot.Iar asta va costa cu mult mai mult decat bugetul ala „gratis” si apoi mafiotii ramasi fara bani sa-si continue opera vor scoate lumea in strada ca sa le dea Bucurestiul si tzara bani ca sa termine lucrarea.

  18. Păi, pentru tunelurile dacice bre, Le-a văzut funar și acu bagă trenul in ele..

  19. Gogule ești cu vaca! Ce legătură are pibul cu subvențiile pe care le aveți voi pe spatele provinciei? Normal că este pib-ul mai mare, la un număr mai mare de locuitori. Capusorul tau sec nu are cum sa gândească.

  20. „Ce legătură are pibul cu subvențiile”.. incearca sa te focusezi. PIB ul are cu subventiile, ca Bucurestiul primeste inapoi din ce da la PIB ul tarii o fractie nesemnificativa. Bucurestiul nu are bani pentru o nenorocita de centura desi da UN SFERT din PIB ul tarii. In schimb „marele” Cluj primeste cu varf si indesat bani la greu pentru orice vrea, decat sa ceara. Nu mai vorbesc politic, securistii de la Cluj care s-au asezat in fruntea tarii de vreo 20 de ani ne dau pe banda rulanta retarzi ca werner, clotida, base, luluta, nicu dan si multi, multi altii, in schimb ii baga la parnaie pe ai nostri care voiau si chiar au facut ceva pentru tara (Dragnea, de exemplu)

  21. @@@Gogu …vezi cate multinationale (cu extrem de buuun PROFIT) sunt in Cluj !
    🙂

  22. Ceea ce au urmarit au obtinut. Romanii se cearta pe teme false. Contributia la PIB nu se datoreaza bucurestenilor sau clujenilor, si nici nu se calculeaza pe cap de locuitor. Aceasta contributie este mai mare in Bucuresti pentru ca cele mai multe firme multinationale avandu-si sediul in capitala, aici isi platesc datoriile la buget. Nu are populatia sau gradul de calificare nici o implicare. Important de observat este faptul ca Romania nu are o infrastructura de transport capabila sa faciliteze dezvoltarea unor zone geografice aproape izolate, ba nu poate asigura un transport eficient celor trei mari producatori de la Mioveni, Craiova si Gaesti, spre exemplu. Tema metroului clujean arata maretia gandirii grupului salajano-clujean care face jocurile politice prin intermediul unor interese straine ce subscriu la mentinerea Romaniei sarace, divizata si confuza.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.