Unii nu găsesc întrebarea prea interesantă. Mai ales cei cărora nu le pasă ce se întâmplă în preajma lor. N-au cu ce procesa informaţiile. Sau pur şi simplu se concentrează pe afumarea brânzei. Mă rog, libertate de gândire şi nepăsare liberă. În acelaşi timp, mulţi se învârt în jurul acestei întrebări. De ce Coana Joiţica se află la pupitrul cheltuirii celor mai mari sume din bugetul României? Suntem o ţară cu pretenţii care exclude totuşi un răspuns la maniera „de chichi!”. Chiar avem nevoie de o explicaţie care să reziste. Una logică, căreia să-i facem faţă. Altfel, ne cade ca un pietroi pe picioare. Devine un fel „de chichi” ultra-dureros. Este Elena Udrea un soi de politician de o anume anvergură politică? Harşti argumentaţie. Duduia, pe atunci mai dezinvoltă în plan personal, se zbătea între guvernul PSD (pe unde ciugulea consultanţă avocaţială) şi PNL, pe unde vâna un pârlit de post de consilier de Bucureşti. Cultură politică? Praz verde cu ou de pasăre colibri! Coana Joiţica ţine cărţile pe la alţii şi are o bibliotecă plină de poşete şi sandale cu toc de 12-15 centimetri. Şi albume cu fotografii, dominate de poze la malul mării, în costume mai mult din aţe, cu ea însăşi în consilii, prezidii şi delegaţii în care n-a zis nimic. Şi altele în care a avut şi contribuţii fundamentale marcate prin „da” şi „bine”. Ea a şi lansat celebra afirmaţie legată de preşedintele Norvegiei. Tot ea a fost mare musafir la botezul unui prinţ ce poate fi în egală măsură şi pui de turist străin. Dacă a încurcat regatul cu Republica de ce n-ar bâlbâi şi prinţul cu surugiul?
Că vorbeşte mai legat ca un parlamentar european numit EBA? Că a fost un soi de şefă a Cancelariei Prezidenţiale? Şi că a găsit între hârtii bileţelul (scrisoarea) lui Tăriceanu către Traian Băsescu? Nu tot ea o fi găsit scrisoarea privitoare la băieţii deştepţi din energie şi a iniţiat o operaţiune deşteaptă intitulată „ce facem, dom’ preşedinte, noi suntem proştii-proştilor, în vreme ce ăştia adună marfare de bani”? Şi astfel a devenit consultantă în energie pentru cei de la ALRO. A dovedit Elena Udrea cu acel prilej că poate gestiona, chiar şi alături de Traian Băsescu, de Theodor Stolojan sau de iubitul ei soţ Cocoş o afacere de sute de milioane? Dacă nu cumva chiar de miliarde? A fost ALRO prilejul în care s-a dovedit mai eficientă decât Adriean Videanu? Ioc performanţă publică! Gură multă la telefon sau la Tatulici şi alţi sărut-mâna, dar nema eficienţă!
Toate acestea sunt operaţiuni aflate încă sub semnul îndoielii. Ceea ce înseamnă că Elena Udrea nu a confirmat neapărat într-o poziţie de administraţie, de business sau de manager pentru a primi responsabilitatea unor asemenea fonduri. Capacitatea ei de a construi proiecte, chiar ajutată de Răzvan Murgeanu, rămâne la fel de discutabilă. Amândoi ar putea goli orice primărie, dar n-ar putea redresa nici o firmă şi nici un serviciu public. Poate doar să pună la cale programul milionarilor plecaţi în vacanţă la Paris sau pe Coasta de Azur! Sau să-i cazeze pe aceştia la celebrul Hotel Metropol! Altceva, în viitorul apropiat sau îndepărtat, după ce mai învaţă şi mai exersează.
Toate încercările noastre de a o poziţiona pe Coana Joiţica într-o grilă de valori şi competenţe sună comic şi, pe alocuri, mai mult decât ironic. Cea mai încărcată de responsabilităţi cucoană din clasa politică are şi cele mai mari probleme în a etala vreo competenţă. Simpatia preşedintelui are o importanţă strict personală. N-are nici o greutate politică şi nici nu o validează profesional sau politic.
Încărcarea în exces a Elenei Udrea poate fi o formă de cumplită iresponsabilitate. Chiar dacă totul se înscrie perfect într-o logică politică de Dâmboviţa!
