De la Beethoven la Liszt, de la poezie la jazz şi Rahmaninov...

Stagiunea de marţi seara la Ateneul Român

Filarmonica “George Enescu” anunţă un nou recital din seria „Stagiunea de marţi seara”. Pianistul Dragoş Dimitriu, student la “Universitatea de Muzică şi Arte dramatice” din Viena, la clasa profesorului Martin Hughes, va concerta în Sala Mică a Ateneului Român, în seara zilei de 4 februarie, începând cu orele 19:00.

În program: “Sonata nr. 13, în mi bemol major, op. 27, nr. 1, quasi una fantasia” şi “Rondo alla ungharese quasi un capriccio în sol major, op. 129”, de Ludwig van Beethoven; “Studiul în do diez minor, op. 10, nr. 4”, de Frédéric Chopin; “Studiul transcendental nr. 12, în si bemol minor, Chasse-neige”, de Franz Liszt; “Studiul nr. 1”, de Witold Lutoslawski; “Variaţiuni pe o temă de Corelli, op. 42” , de Serghei Rahmaninov.

Dragoş Dimitriu a început studiul pianului la vârsta de şase ani şi a fost îndrumat pe căile artei de pianista Corina Ibănescu alături de care a obţinut la concursuri naţionale şi internaţionale 20 de premii I şi numeroase premii speciale (“Premiul Uniunii Criticilor Muzicali” din România, “Premiul pentru cea mai bună interpretare a unei piese de Enescu” – de două ori etc.). În acelaşi timp a început să concerteze alături de orchestrele Filarmonicilor din România, urcând pe scenă alături de dirijori de renume, precum Ilarion Ionescu-Galaţi, Horia Andreescu, Jin Wang, Tiberiu Soare, Ovidiu Bălan şi mulţi alţii. Din 2010 este student la “Universitatea de Muzică şi Arte dramatice” din Viena, la clasa profesorului Martin Hughes, unde a intrat pe unul din cele zece locuri oferite celor peste 120 de pianişti care s-au prezentat la concurs. De atunci a ajuns să concerteze pe scene cunoscute ale Europei, cum ar fi sala Filarmonicii din Berlin (unde în 2011 a interpretat „Imperialul” lui Ludwig van Beethoven), dar şi alte săli de renume din Austria, Italia, Elveţia, Franţa, Belgia etc.

Pe viitor urmează o colaborare cu “Musikverein” din Viena şi concerte în Italia, Japonia şi Elveţia, precum şi alte colaborări cu orchestre din România şi Germania. În toţi aceşti ani a păstrat o strânsă colaborare cu pianista Corina Ibănescu, alături de care a concertat de mai multe ori.

Coproducător: Radio România Muzical

Despre poezie şi jazz, în compania lui Virgil Mihaiu

Virgil Mihaiu, vine la Cafeneaua critică

Intelectual polivalent, poet, traducător, eseist, critic de jazz şi performer de jazz-poetry, adică de poezie şi jazz sau „poezie jazzistică”, clujeanul Virgil Mihaiu (născut pe 28 iunie 1951) a publicat numeroase cărţi de versuri şi de eseuri, a fost redactor al revistei “Echinox”, a colaborat la reviste şi volume colective apărute în ţară şi în străinătate, a realizat emisiuni de radio şi televiziune, a organizat evenimente jazzistice şi poetico-jazistice, a făcut parte din jurii ale unor concursuri şi festivaluri şi este membru al mai multor asociaţii literare şi jazzistice româneşti şi internaţionale, predă din 1997 “Estetica jazzului” la Academia de Muzică din Cluj, a fost directorul Institutului Cultural Român din Lisabona (2006-2012) etc.

La “Cafeneaua critică”, Virgil Mihaiu va vorbi despre viaţa şi activitatea sa, adică – fireşte – despre poezie şi jazz!

Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

“Cafeneaua critică” este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la “Cafeneaua Facultăţii de Litere” a Universităţii Bucureşti. Reluată în noiembrie 2008, “Cafeneaua critică” a aniversat 100 de ediţii ale seriei a doua în luna mai 2013. Întîlnirile “Cafenelei critice” au loc joia seara la Club A.

Printre invitaţii „stagiunii” 2013-2014 a “Cafenelei critice” s-au numărat Daniel Barbu, fostul ministru al Culturii şi Patrimoniului naţional, Cătălin Burcea, Magda Cârneci, Ruxandra Demetrescu, Vladimir Epstein, Mircea Florian, Teodor Graur, Adrian Guţă, Sorin Ilfoveanu, Aurora Kiraly, Iosif Kiraly, Petru Lucaci, Romelo Pervolovici, Marilena Preda-Sînc, Simona Tănăsescu (“In memoriam Mihai Oroveanu”), Elena Zaharia-Filipaş, Alice Georgescu, Tamara Susoi, Maria Zărnescu, Marinela Ţepuş, Andreia Bârsan (organizatori şi participanţi la Festivalul Naţional de Teatru 2013), Sandra Pralong, Denise Mihalache, Paulin Frank Nucea, Jean Michel, Iosif Klein Medeşan (străinii despre România), Vladimir Epstein, Anca Dumitrescu, Cătălin Ţîrlea, Cornelia Scarlat, Oana Niculescu, Paul Daian (din echipa de organizare a Tîrgului “Gaudeamus”), Mira Nedelciu, Gheorghiţă Ciocioi, Viorel Marineasa, Daniel Vighi, Călin Vlasie, Petru Lucaci, Adriana Oprea, Radu Pervolovici, Mirela Dăuceanu, Andreea Drăghicescu…

Celebrul concert nr. 2 pentru pian de Rachmaninov la Sala Radio

Ideea de „şlagăr” sau, altfel spus, de „hit” este cel mai adesea asociată celebrelor melodii care au fost şi încă sunt la mare modă, cum ar fi cele ale unor formaţii ca “Beatles”, “ABBA”, “Spice Girls” sau ale unor solişti pop-rock, dar cele mai cunoscute melodii şi cu siguranţă mult mai longevive sunt fragmentele de mare popularitate din muzica clasică.

Două astfel de „hit-uri” ale romantismului muzical rus, cântate peste tot în lume şi devenite parte „subconştientă” a vieţii cotidiene vor fi reunite în concertul de la Sala Radio programat vineri, 7 februarie, la ora 19.00: “Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră”, semnat de Rahmaninov, şi “Dansurile polovţiene” (din opera „Cneazul Igor”), compuse de conaţionalul său, Borodin. Dacă prima lucrare a inspirat tema principală a cântecului „All by Myself”, devenit cunoscut mai ales prin interpretarea lui Céline Dion, dar care a făcut parte şi din coloana sonoră a unui mare număr de pelicule cinematografice, “Dansurile polovţiene” au fost utilizate de Julio Iglesias sub titlul „Quiéreme” („Iubeşte-mă”) în albumul său „Emociones”.

“Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră”, interpretat de “Orchestra Naţională Radio”, solist Mihai Ungureanu, este cea mai populară creaţie a lui Rahmaninov, considerat ultimul mare romantic al muzicii clasice. „A compune muzică este parte a vieţii mele la fel cu a respira şi a mânca. Compun muzică pentru că trebuie să dau o formă sentimentelor mele, la fel cum vorbesc pentru că trebuie să îmi rostesc gândurile”, spunea compozitorul.

Pianistul Mihai Ungureanu

Puternic influenţată de folclorul rus, opera „Cneazul Igor” a lui Borodin are la bază poemul anonim „Cântec despre oastea lui Igor” (sec. al IX-lea), iar “Dansurile polovţiene” (popor nomad de sorginte turcească) sunt cea mai apreciată parte a lucrării, devenite celebre mai ales după interpretarea coregrafică în cadrul stagiunilor “Baletelor ruse”, la Paris, în 1909.

Pe lângă cele două partituri, tot în interpretarea “Orchestrei Naţionale Radio”, veţi asculta şi uvertura operei „Cneazul Igor”, întregul eveniment derulându-se sub bagheta dirijorului chinez Jin Wang.

Muzicianul a studiat dirijatul de orchestră la Conservatorul din Beijing şi apoi la Academia de Muzică din Viena, având şansa de a se perfecţiona cu reputaţi maeştri ai baghetei ca Zubin Mehta sau Leonard Bernstein. A fost invitat la pupitrul unor prestigioase ansambluri precum “Orchestra Simfonică Radio” din Berlin, “Royal Philharmonic Orchestra” din Londra, Orchestra Naţională din China, Filarmonica din Seul, Orchestra Simfonică din Singapore etc.

Invitat special al serii este pianistul Mihai Ungureanu, cu un palmares variat de concerte pe mai multe continente, al cărui nume este în ţară strâns legat de Filarmonica “Oltenia” din Craiova. Este în prezent director artistic al instituţiei, a ocupat poziţia de director general şi, în calitate de solist concertist al ansamblului, a susţinut numeroase concerte la sediu, dar şi turnee în Italia, Germania, Franţa, Elveţia, Spania, Gibraltar.

Evenimentul se va derula cu participarea “Corului Academic Radio”, pregătit de dirijorul Dan Mihai Goia.

Clasic e fantastic

Filarmonica “George Enescu” şi Asociaţia “Clasic e fantastic” anunţă că,

la cererea publicului, primul concert-spectacol al anului 2014, “Povestea soldatului”, de Igor Stravinsky, se va relua duminică, 16 februarie a.c., la ora 11.

Evoluează “Trio Mozaic”, format din Oana Spânu-Vişenescu – vioară; Emil Vişenescu – clarinet; Diana Spânu-Dănilă – pian. Povestitorul – Anca Sigartău. Soldatul: Mihai Bisericanu. Dracul: Sandu Mihai Gruia.

Comentează: Cristina Sârbu.

“Povestea Soldatului” este o metaforă a omului supus greşelii, încercat într-o existenţă efemeră de ispite dominatoare, deposedat de suflet şi de puterea de a iubi.

Este o imagine parabolică a omului înlănţuit în propriile sale slabiciuni, rătăcitor pe drumuri îndepărtate de adevăr, fermecat de strălucirea falselor valori. Este omul de azi şi dintotdeauna, mereu nefericit, neştiutor în a preţui ceeea ce i s-a dăruit. Este o variantă a mitului faustian în care sufletul vândut este o vioară însufleţită de harul muzicii, pierdut şi recăpătat odată cu ea. Dar greşeala nu are puterea veşniciei, iar căinţa aduce după sine iertarea. Sorgintea divină a iertării dăruieşte omului a doua şansă şi puterea renaşterii interioare în a o lua de la capăt. Aici, cei doi autori au supradimensionat răul, şi au înfrânt omul, dar noi, interpreţii acestui spectacol, nu de dragul unui final fericit, ci din convingerea că ceea ce a dăruit Dumnezeu omenirii prin sacrificiul christic nimeni nu poate schimba, dăm ultimul cuvânt omului, renăscut în a doua lui şansă, mai înţelept, mai profund, mai iubitor. Bucuraţi-vă, deci, dragi spectatori de mesajul vindecător al artei şi de… iubire!”, afirmă interpreţii spectacolului.