De la jazz la clasic şi rock

Unora le place JAZZ-ul… la Sala Radio

În aşteptarea serilor de vară acompaniate de muzică bună, aşa cum şi-a obişnuit deja fanii, “Big Band-ul Radio” vă invită la o întâlnire lunară specială, în ritmuri de jazz.

Miercuri, 21 mai, la ora 19.00, la Sala Radio, vă veţi întâlni aşadar cu “Big Band-ul Radio”, ansamblul creat în 1949, care are la activ un număr considerabil de concerte, colaborări în emisiuni de televiziune şi participări la festivaluri (“Cerbul de Aur”, “Mamaia” etc.), fiind dirijat de-a lungul timpului de mari artişti ca Sile Dinicu, Cornel Popescu, Ion Cristinoiu şi Ionel Tudor. Amfitrionul serii va fi Florian Lungu.

Ritmurile de jazz vor prinde viaţă din nou sub bagheta dirijorului Ionel Tudor, compozitor şi orchestrator extrem de apreciat şi de premiat, una dintre marile sale realizări fiind clasarea pe locul 8-9 ca reprezentant al României la Concursul “Eurovision” 2002 (melodia „Tell Me Why” – Monica Anghel şi Marcel Pavel). Ionel Tudor a diversificat considerabil activitatea Big Band-ului, orientându-se nu doar spre muzica uşoară, ci şi spre jazz, blues şi chiar rock.

Soliştii invitaţi întregesc afişul unei seri speciale de jazz: Petrică Andrei şi Elena Moroşanu.

Petrică Andrei, absolvent al Academiei de Muzică Bucureşti, secţia compoziţie jazz, a debutat în 1993 la Festivalul Internaţional de Jazz de la Sibiu, unde a obţinut marele premiu. Participări importante la concursuri de gen i-au adus premii şi recunoaştere internaţională: premiul al III-lea la Concursul de tineri pianişti de la Vilnius (1993), premiul al II-lea la Festivalul de la Cluj (1994) şi a fost finalist la concursul de jazz “Martial Solal” de la Paris (1998).

De-a lungul carierei a avut colaborări cu nume mari ale jazz-ului românesc şi internaţional, cum ar fi Garbis Dedeian, Aura Urziceanu, Anca Parghel, Cristian Soleanu, Nicholas Simion (Germania), Peter Herbolzheimer (Germania), Barry Altchul (SUA), Richard Galliano (Franţa), Roby Lacatos (Belgia).

Big Band Radio

În anul 2000 a realizat primul disc în formulă de trio, numit “Tribute to Herbie”, care cuprinde compoziţii proprii, album premiat de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România pentru “Cel mai bun disc de jazz al anului”. În 2004 a susţinut un concert la Festivalul de jazz de la Bucureşti alături de basistul Decebal Bădilă şi toboşarul Vlad Popescu, formulă în care a realizat cel de-al doilea album numit “Joy of Life”. Cea mai recentă apariţie discografică a sa se numeşte “Dedicated Waltz” şi a fost realizat în 2012 cu Răzvan Cojanu – contrabas şi Tudy Zaharescu – baterie.

Elena Moroşanu este membră a grupului vocal “Jazzappella”. În paralel, se ocupă de proiectul său solo de jazz „Three for Helen” – în care primează compoziţiile şi aranjamentele proprii – şi este songwriter la “Hahaha Productions”, unde compune pentru artişti importanţi.

S-a format sub îndrumarea Ancăi Parghel, a colaborat cu nume importante ale jazz-ului românesc, ca Mircea Tiberian şi Florin Răducanu. A participat la Festivalul de Jazz de la Sibiu şi la alte manifestări importante de gen, dar a cântat şi pe scena Festivalului „George Enescu“. În 2009 a obţinut la Sibiu premiul pentru Cea mai bună solistă vocală de jazz. Este studentă în anul IV la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Facultatea de Jazz, la clasa lui Mircea Tiberian.

Două bijuterii muzicale: “Imperialul” lui Beethoven şi “Bolero”-ul lui Ravel

Pianista Dana Borşan

Apreciate de orice ascultător mai mult sau mai puţin avizat, cele două „bijuterii” ale muzicii clasice – „Imperialul”, Concertul nr. 5 în Mi bemol major pentru pian şi orchestră al lui Beethoven, şi „Bolero”-ul lui Ravel – sunt reunite într-un concert-eveniment la Sala Radio.

Vineri, 16 mai, la ora 19.00, veţi asculta cele două remarcabile compoziţii ale repertoriului simfonic, în interpretarea “Orchestrei Naţionale Radio” şi sub bagheta dirijorului francez Sebastien Rouland, apreciat pe scene din multe oraşe europene, ca Paris, Marsilia, Strasbourg, Lyon, Berlin, Stuttgart, Tel Aviv sau Ciudad de México, fiind un “mesager” al repertoriului francez, de la Rameau şi Poulenc la Offenbach sau Massenet. Veţi aplauda „Imperialul” lui Beethoven în interpretarea pianistei Dana Borşan, solistă a “Orchestrelor şi Corurilor Radio”, ce a susţinut concerte şi recitaluri în Cehia, Germania, Italia, Franţa, Spania, Anglia, China, Irlanda, Franţa, Norvegia etc. Este prezentă în fiecare stagiune şi pe scenele filarmonicilor din ţară.

Istoria „Imperialului” lui Beethoven, cel de-al cincilea şi ultimul său concert pentru pian, este una inedită. Marele compozitor şi-a aşternut notele pe portativ la Viena, în 1809, când oraşul era sub asediul armatelor lui Napoleon, fapt pentru care Beethoven, adăpostit în pivniţa fratelui său, a compus cu perne la ureche pentru a nu fi deranjat de zgomotul bombardamentelor. Neatribuită lucrării de compozitor, denumirea de „Imperialul” se pare că este datorată atât tonalităţii impunătoare a partiturii, cât şi legăturii sale cu perioada atacurilor napoleoniene.

Dirijorul Sebastien Rouland

Celebrul „Bolero” al lui Ravel, lucrare ingenioasă, concepută în jurul unei singure teme muzicale reluate obsesiv prin „acumularea” treptată a instrumentelor muzicale incluse în partitură, a fost utilizat în pelicule cinematografice, spectacole de teatru sau balet şi a dat chiar denumirea unor filme. Iniţial, compoziţia a fost o comandă a dansatoarei şi actriţei de origine rusă Ida Rubinstein, astăzi piesa fiind cântată atât în săli de concert, cât şi în versiune coregrafică, în săli de spectacol. Veţi asculta, de asemenea, încă o compoziţie a lui Ravel de inspiraţie iberică: “Rapsodia spaniolă” (Rapsodie espagnole).

Dirijorul Sébastien Rouland a fost invitat al Operelor din Lucerna, Marsilia, Saint-Ètienne, Wiesbaden, păşind şi pe scena “Operei Comice” din Paris. Între anii 2004 şi 2008 a fost dirijor permanent invitat la “Théâtre du Châtelet” din Paris, “Opera Angers” din Nantes, Opera Naţională din Lyon, Opera Naţională din Strasbourg, “Opera Comică” din Berlin, Opera din Leipzig, Opera din Mexic. El se va afla la pupitrul operelor “Cenuşăreasa” (Mexic), “Werther” (Opera din Essen) şi “Alceste” (Opera Naţională din Paris). Sébastien Rouland a abordat şi repertoriul simfonic, colaborând cu Orchestra Filarmonicii din Brno, Orchestra Filarmonicii din Iaşi, Orchestra Radio din Norvegia, “Camerata Zürich”, Orchestra din Nürnberg, Orchestra Filarmonicii din Essen, ş.a.

Orchestra Română de Tineret – Jazz de la Est la Vest la Sala Radio

O întâlnire în premieră cu jazz-ul simfonic!

Dirijorul Horia Andreescu la pupitrul Orchestrei de Tineret

În 18 mai, la ora 19.00, la Sala Radio, puteţi participa la un concert inedit al “Orchestrei Române de Tineret”, dirijor Horia Andreescu, solist, celebrul violonist de jazz Florin Niculescu.

Concertul “Jazz de la Est la Vest” aduce pe acelaşi afiş vigoarea uneia dintre cele mai apreciate orchestre de tineret din Europa, alături de talentul unic al violonistului de jazz Florin Niculescu, considerat pe drept cuvânt urmaşul celebrului Stephane Grappelli.

Excepţionala întâlnire muzicală va fi condusă de la pupitrul dirijoral de Horia Andreescu, concertul anunţându-se o adevărată explozie de temperament şi virtuozitate, cu aranjamente orchestrale surprinzătoare pe linia Django Reinhardt – Stephane Grappelli – Florin Niculescu.

Violonistul Florin Niculescu se va afla alături de “Orchestra Română de Tineret”, împreună cu un combo de jazz compus din muzicieni cu care violonistul român, stabilit în Franţa, a concertat cu succes în toată lumea: Peter Beets la pian, Hugo Lippi la chitară, Darryl Hall la contrabas şi Bruno Ziarelli la tobe.

Programul concertului “Jazz de la Est la Vest” va cuprinde piese ale căror nume vorbesc de la sine, publicul fiind purtat de la acordurile ample ale “Rapsodiei East and West” la umorul scânteietor şi eleganţa din “Swing from Paris” sau “Double Scotch”, până la temperaturile incandescente marca stilului jazz-manouche din “Medley Django”.

Născut la Bucureşti într-o familie de muzicieni, Florin Niculescu a început să cânte la vioară de la 4 ani şi să culeagă primele succese încă de la 6 ani.

După cucerirea mai multor premii se stabileşte la Paris în 1990, iar din 1994 are deja propriul său cvintet alături de muzicieni francezi de jazz de primă mărime, precum basistul Jacques Vidal sau pianistul Michel Graillier.

Talentul său cu totul ieşit din comun îl recomandă pentru marile sale întâlniri artistice cu Babik Reinhardt (fiul lui Django Reinhardt) cu care înregistrează un CD devenit celebru, “New Quintet of the Hot Club of France”, şi, respectiv, Bireli Lagrene, alături de care înfiinţează “Gipsy project”.

Anii care au urmat i-au adus violonistului Florin Niculescu o tot mai mare recunoaştere internaţională şi colaborarea cu nume mari ale jazz-ului mondial, precum pianistul Keith Jarrett în cadrul vestitului festival “Jazz in Marciac”, sau Bireli Lagrene, Babik Reinhardt, Jimmy Rosenberg şi Bucky Pizzarelli, în cadrul primului festival “Django Reinhardt” de la New York.

Multiplele sesiuni de înregistrări i-au prilejuit colaborarea cu Charles Aznavour, Guy Marchand, Patrick Bruel, Roberto Alagna, Henri Salvador, Françoise Hardy, Dany Brillant, Laurent Korcia etc.

Florin Niculescu este, de asemenea, un pasionat al proiectelor simfonice, care i-au prilejuit apariţii alături de “The National Orchestra” din Lille (Franţa), “The National Orchestra” din Lyon (Franţa), “London Royal Philarmonic Orchestra” (Anglia), “Kristiansand Symphony Orchestra” (Norvegia), Orchestra Filarmonicii “George Enescu” (România) etc.

BEST of 2013 pe scena ArCuB: “Elevation” aduce “Mystery” la Bucureşti

Trupa Elevation

Grupul newyorkez de jazz “Elevation” aduce pe scena bucureşteană muzica din albumul “Mystery”. Editat şi lansat anul trecut de prestigioasa casă de discuri americană “Sunnyside Records”, albumul “Mystery” a fost multiplu nominalizat de critici şi reviste de specialitate drept “BEST of 2013”, alături de cele mai mari nume ale jazz-ului contemporan, de la Keith Jarrett la Wayne Shorter şi David Murray.

În premieră pe scena de la ArCuB, pentru concertul din 27 mai, la ora 20.00, grupul se află în România în formula originală de pe album cu John Hébert şi Eric McPherson, alături de cunoscutul saxofonist Abraham Burton şi de liderul grupului, pianistul de origine română Lucian Ban.

Alături de pianistul Lucian Ban, trei dintre cele mai marcante personalităţi ale jazz-ului contemporan creează o muzică ce reinventează idiomul, un flux sonor ce coboară din marea tradiţie a jazz-ului, dar se îndreaptă creativ spre viitor. Ei reprezintă ”noul jazz” în forma sa cea mai spectaculoasă.

Numit de Todd Barkan, curator Lincoln Center, ”unul dintre cei mai mari saxofonişti tenori ai timpului nostru”, Abraham Burton spune despre colaborarea cu Lucian Ban: ”Muzica lui este printre cele mai creative pe care le-am cântat vreodată. Are multă emoţie şi trăire, are şi un ritm propriu interior, curge foarte bine, este foarte lirică”.

La rândul său, Lucian Ban consideră: ”Între mine şi Abraham există o chimie muzicală şi umană cu totul particulară. El este unul dintre cei mai mari cunoscători ai tradiţiei jazz-ului american şi posedă un simţ al melodiei uluitor, cu totul unic între muzicienii de jazz”.

Muzica grupului “Elevation” a fost apreciată de “Time Out New York” drept o mostră de ”jazz post-bop care se îndreaptă spre avangardă fără să piardă efervescenţa swing-ului”.

Extraordinarul grup american “Elevation” a susţinut de-a lungul anilor nenumărate concerte în lume, în Franţa, Austria, Belgia, Germania, Olanda, dezvoltând un repertoriu ce s-a rafinat în timp, şi oferind un material ce impresionează graţie originalităţii şi cucereşte audienţa prin incredibila creativitate a celor ce îl alcătuiesc.

Concertul din 27 mai face parte din evenimentul de celebrare a celor 18 ani de existenţă a ArCuB – Centrul Cultural al Capitalei.

Pianistul, liderul, compozitorul şi aranjorul Lucian Ban este considerat parte din generaţia de interpreţi şi compozitori aflată în prim-planul jazz-ului modern contemporan la New York. Ban conduce mai multe proiecte şi scrie muzică inovatoare ce reinventează idiom-urile muzicii de jazz. Compoziţiile sale sunt interpretate şi înregistrate şi de alţi muzicieni şi ansambluri de jazz. A înregistrat până acum 8 albume sub nume personal, pentru case de discuri prestigioase, care s-au bucurat de recunoaşterea criticii de specialitate. Susţine în mod curent concerte şi turnee cu diferitele sale proiecte în America şi Europa. Despre pianistul Lucian Ban criticul de jazz Bruce Lee Gallanter a spus că este “unul dintre cei mai talentaţi pianişti care s-au mutat la New York în ultimul deceniu”.

În ultimii patru ani, împreună cu extraordinarul basist John Hébert, Lucian Ban a condus Octetul “Enesco Re-Imagined”, dedicat reimaginării lucrărilor celebrului compozitor George Enescu, un proiect pe care l-a iniţiat cu susţinerea Festivalului Enescu şi pe care l-a dus pe marile scene ale lumii: în “London Jazz Festival”, “Royal Elizabeth Hall”, unde a fost înregistrat de BBC, Festivalul de Jazz de la Barcelona, Festivalul “Jazz d’Ór” din Strasbourg, Capitala Culturală Europeană de la Guimaraes, Portugalia, şi multe altele. Despre albumul “Enescu Re-Imagined” s-a spus că ”i-a aşezat pe Ban şi Hébert printre marii interpreţi ai secolului 21” (Michael J. West, “Jazz Times”).

Anul 2013 a fost marcat în mod special în cariera pianistului, prin apariţia a două noi albume: “Transylvanian Concert”, în duo cu Mat Maneri, produs de “ECM Records”, şi “Elevation”, cu Abraham Burton, Eric McPherson şi John Hebert, o producţie “Sunnyside Records”, New York.

Abraham Burton a cântat în cariera sa de până acum cu Jackie Mclean, Art Taylor, Jimmie Smith, Winton Marsalis. Una dintre cele mai extravagante experienţe muzicale ale sale constă în grupul pe care l-a alcătuit împreună cu celebrii baterişti Nashid Waits şi Eric McPherson, împreună cu care a crescut, în Greenwich Village – un ”trio extravaganza”, cum a fost numit de presa de specialitate. Interesant este că atât Nasheet Waits, cât şi Eric McPherson au făcut parte de-a lungul timpului, în diferite formule, din grupul “Elevation”.

Considerat unul dintre cei mai importanţi contrabasişti de jazz la ora actuală, John Hebert a fost votat de două ori la „Rising Star Acoustic Bassist” alături de alte nominalizări şi materiale dedicate în presa de specialitate. A fost ultimul contrabasist al celebrului pianist “Blue Note”, Andrew Hill, apărând pe cel din urmă album al acestuia pentru “Blue Note Records” – “Time Lines”. În ultimii 4 ani este contrabasist înTrioul “Fred Hersch”, considerat unul din cei mai mari stilişti ai pianului din jazz-ul ultimelor decenii. Alături de el, în acelaşi trio cu Eric McPherson, la baterie, este prezent şi în “Quartetul Elevation”. John Hebert a colaborat cu cei mai mari muzicieni de jazz din lume printre care amintim: Lee Konitz, Paul Bley, John Abercrombie, Greg Osby, Kenny Wheeler, David Liebman, Paul Motian, Jason Moran, etc. John Hebert conduce grupul “Byzantine Monkey”, ce a primit numeroase elogii pentru compoziţiile şi interpretarea sa. A înregistrat ca leader pentru cunoscutul label “Clean Feed Records”.

La doar 40 de ani, Eric McPherson este colaborator al unora dintre cele mai mari legende ale jazz-ului, de la Pharoah Sanders la Andrew Hill şi celebrul Jackie McLean, care i-a adus consacrarea şi porecla de “E-mac”. Oaspete al celor mai mari festivaluri de jazz din lume, Eric McPherson cântă de asemenea cu staruri mai tinere ale jazz-ului precum Avishai Cohen, Claudia Acuna, Jason Moran, Greg Osby sau Kurt Rosenwinkel. Prestigioasa revistă “All About Jazz” îl compară cu Jack DeJohnette şi elogiază „extraodinarul său simţ eliberator al ritmului”.

Mogoşoaia ClasicFest… călătorii istorice

Chitaristul Costin Soare

Noi evenimente muzicale puteţi urmări la Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia cu ocazia ediţiei a III-a a “Mogoşoaia ClasicFest”, eveniment oferit de Primăria Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, Asociaţia Pro Valores şi Radio România Cultural.

În cel de-al patrulea weekendul al festivalului, sâmbătă 17 mai şi duminică 18 mai 2014, de la ora 12.00, în Sala Scoarţelor, puteţi fi martorii a două recitaluri de excepţie, două adevărate călătorii în istoria muzicii.

În prima zi, Costin Soare, ajutat de lăută sau chitară, vă propune un itinerar care porneşte din Renaşterea engleză, reprezentată de John Dowland, şi ajunge până în a doua jumătate a secolului XX, în Argentina lui Astor Piazzolla.

Duminică 18 mai, de la ora 12, va susţine un recital ancorat în sonorităţi baroce franceze, valorosul “Duo Atris”, alcătuit din violonista Raluca Stratulat şi pianista Adriana Toacsen. Cele două muziciene vă invită în lumea sonoră imaginată de Jean Marie Leclair, de la a cărui trecere în eternitate se împlinesc în acest an 250 de ani.

Duo Atris

Chitaristul şi lăutistul Costin Soare s-a impus în lumea muzicii clasice din România în dubla ipostază de interpret şi pedagog. Ca interpret, a susţinut recitaluri şi concerte în ţară şi străinătate (Germania, Franţa, Ungaria, Marea Britanie, Japonia). În perioada anilor de studii obţine premii la Olimpiadele Naţionale de Interpretare, la Concursul Naţional Studenţesc de la Iaşi şi Festivalul Internaţional de Chitară de la Craiova, fiind de două ori finalist al Concursului Internaţional de Chitară Clasică de la Templin, Germania. Este absolvent al cursurilor de master ale “Royal Scottish Academy of Music and Drama” – Glasgow, iar în urmă cu câţiva ani şi-a finalizat studiile la “Universitatea de Educaţie” (Departamentul de Muzică) din Sapporo, Hokkaido, Japonia, ca bursier al guvernului japonez. Susţine o activitate intensă ca pedagog: profesor la Liceul de Muzică “Dinu Lipatti” din Bucureşt, colaborator al Universităţii Naţonale de Muzică din Bucureşti. A predat, de asemenea, la Colegiul “Anniesland” din Glasgow şi la “Cumbernauld Music Trust Centre”. Costin Soare cântă pe instrumente create de lutieri valoroşi din România: o lăută semnată Gyorgy Lorinczi şi o chitară de Alexandru Marian.

“Duo Atris” a obţinut în 2003 primul premiu – locul al 2-lea la concursul “Mozart” de la Cluj. Au urmat alte competiţii, alte distincţii, la concursul “Beethoven” de la Bucureşti, la concursul internaţional de la Salonic – Grecia, la concursul de interpretare din cadrul festivalului muzicii maghiare, organizat de Centrul Cultural Ungar. Au participat la mai multe ediţii ale cursurilor de vară “ICon Arts”, unde au studiat cu Ladislau Csendes. Până în prezent au susţinut recitaluri la Bucureşti, Cluj, Satu Mare, Ploieşti, Târgovişte, Piteşti, dar şi în Belgia şi Statele Unite ale Americii.

“Requiem for a drummer’s dream”, concert în memoria unui tânăr toboşar

Concert în memoria bateristului Rareş Bratu

Trupa “Wilder”, împreună cu muzicieni celebri din formaţii precum “White Walls”, “The Boy Who Cried Wolf”, “Kempes”, “Tiarra”, “Changing Skins”, “C.O.D”. sau “Valerinne” vor urca sâmbătă, 17 mai, la ora 21.00, pe scena din “Club Fabrica” pentru a susţine un concert caritabil în memoria tânărului toboşar Rareş Bratu (membru fondator “Wilder”).

Pe lângă misiunea de a-i aduce un tribut fostului toboşar, scopul concertului este de a strânge banii pentru achiziţia unui set de tobe care va ajunge la un alt tânăr toboşar talentat.

Alături de membrii trupei “Wilder”, reuniţi special pentru acest eveniment, cei care vor cânta sâmbătă seară, în “Fabrica”, piesele preferate ale lui Rareş Bratu sunt: Şerban Georgescu (bass, “White Walls”, “The Boy Who Cried Wolf”), Sebastian Natas (tobe, “Kempes”), Cristian Răcăşanu (tobe, “Tiarra”), Raluca Pascaru (tobe, “Changing Skins”), Dragoş Stanciu (voce, “C.O.D”.), Liviu Stoicescu (bass, “C.O.D.”, “Valerinne”), Vlad Irimia (chitară, “C.O.D.”).

Rareş Bratu şi-a dorit să devină toboşar de la vârsta de 14 ani. A muncit mult, a cântat atât în baruri, cât şi la festivaluri, cu public numeros, dar şi cu o mână de oameni în faţă. La scurt timp a pus bazele propriei trupe: “Wilder”, în Târgovişte. Mentorul său declarat era Shannon Larkin, toboşarul trupei americane “Godsmack”.

Pe data de 3 noiembrie 2011, Rareş Bratu a susţinut primul său concert cu “Wilder”, la Târgovişte. Un an mai târziu, pe 2 noiembrie 2012, Rareş a susţinut ultimul său concert, cântând în deschidere pentru “Trooper”, la Bucureşti. În noaptea de după acest concert a fost diagnosticat cu o tumoră cerebrală, care l-a răpus un an mai târziu, la vârsta de numai 18 ani.

Concertul “Requiem for a drummer’s dream” din Bucureşti va fi urmat de unul similar în Târgovişte, în data de 24 mai. Aici, alături de trupa “Wilder”, vor mai participa şi cei de la “C.O.D.”, “The Crush” şi “Colaps”.

Un excepţional concert rock, la Arenele Romane

Formaţia Alternosfera

Cel de al doilea concert “Înregistrat în România”, care va avea loc vineri, 30 mai, la Arenele Romane din Bucureşti, care îi are drept invitaţi pe “Alternosfera”, “Omul cu Şobolani”, “Luna Amară” şi “Nişte Băieţi”, s-a dovedit a avea un puternic impact asupra fanilor genului rock alternativ: astfel, biletele aflate în oferta early-birds sunt aproape epuizate, rămânând pe stoc, în acest moment, puţin peste 500 de bilete, din cele 4.500 puse în vânzare.

În ultimii ani, scena de rock din România este dominată de o trupă de rock din… Republica Moldova. “Alternosfera” a lansat în octombrie 2012 şi în martie 2013 două albume, „Virgula” şi „Epizodia”, părţi integrante ale unui triptic conceptual al formaţiei, care se va numi chiar „Epizodia”. Albumele au fost susţinute de turnee de promovare care au adunat peste 50.000 de spectatori. Cea mai recentă distincţie primită de către trupă a fost Premiul “Best Romanian Alternative Rock Band 2013”, premiu oferit de “Metalhead.ro”, cel mai important site de rock din România.

“Luna Amară” este cea mai complexă şi mai controversată apariţie muzicală a scenei rock româneşti din anii 2000 încoace. Cenzurată din cauza opiniilor politice tranşante, “Luna Amară” şi-a format un public al său, un public care vrea să înţeleagă mai mult, care vrea să se implice mai mult. De-a lungul timpului, trupa a apărut pe prima pagină a mai multor cotidiene naţionale, datorită unor probleme de cenzură ivite la Cluj, Bacău şi Alba-Iulia, dar şi datorită unei interpretări pline de semnificaţii politice la “Stufstock” Vama Veche, în direct pe postul naţional de televiziune.

“Omul cu Şobolani”, una dintre cele mai longevive trupe de rock alternativ din România, a luat naştere în 1997 la Constanţa, din iniţiativa lui Dan Amariei, numele trupei venind de la celebra carte omonimă a lui Sigmund Freud. „Razna”, „Ne punem în cap”, „(Dez)orientat”, „Mâinile sus”, „Ajutor”, ”2 beri goale” sau „Încă o glumă proastă” fiind reprezentative pentru fanii genului. După 16 ani de căutări, 8 albume lansate şi 27 de videoclipuri la activ, trupa “Omul cu Şobolani” a lansat în 2013 un nou material discografic. „Marea Căutare” este numele albumului lansat în toamnă, un album-manifest prin care „şobolanii” reuşesc să-şi scoată ascultătorii din zona de confort.

“Nişte Băieţi” au pus pe ritmuri de punk-rock şlagărele româneşti ale anilor ’80. „Lasă-mi toamnă pomii verzi”, „Deschideţi poarta soarelui”, „Un copac cu flori” sunt numai câteva dintre piesele cântate în concerte. Fără muzica anilor „de aur” ai epocii comuniste, vieţile noastre ar fi fost măcar un pic mai amare şi acesta este unul dintre motivele pentru care proiectul “Nişte Băieţi” doreşte să aducă în inimile generaţiilor tinere marile hituri ale acelor vremuri şi să readucă în lumina reflectoarelor marii compozitori ai unor generaţii pierdute.