Deficitul balanţei comerciale în primele șapte luni ale anului a fost de 18.039,4 milioane euro, mai mare cu 2.435,0 milioane euro (+15,6%) decât cel înregistrat în perioada similară a lui 2023.
În luna iulie 2024, România a înregistrat exporturi FOB de 8,318 miliarde de euro și importuri CIF de 11,267 miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 2,949 miliarde de euro. Comparativ cu iulie 2023, exporturile au crescut cu 8,6%, în timp ce importurile au avansat cu 13,4%.
În perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2024, exporturile FOB au totalizat 54,586 miliarde de euro, iar importurile CIF s-au ridicat la 72,625 miliarde de euro. În comparație cu aceeași perioadă din 2023, exporturile au scăzut cu 0,9%, iar importurile au crescut cu 2,7%.
Structura exporturilor și importurilor este dominată de produse precum mașini și echipamente de transport (47,1% din exporturi și 36,4% din importuri) și alte produse manufacturate (29% din exporturi și 28,5% din importuri).
În primele șapte luni din 2024, schimburile comerciale intra-UE 27 au reprezentat 72,3% din totalul exporturilor și 72,8% din totalul importurilor, cu valori de 39,486 miliarde de euro la exporturi și 52,873 miliarde de euro la importuri. Schimburile extra-UE 27 au constituit 27,7% din exporturi și 27,2% din importuri, cu valori de 15,1 miliarde de euro la exporturi și 19,753 miliarde de euro la importuri.
Creșterea deficitului comercial, conform datelor prezentate, are mai multe efecte asupra economiei României:
1. Presiune asupra monedei naționale
Deficitul comercial mare poate duce la o cerere mai mare pentru valute străine (pentru a plăti importurile), ceea ce poate exercita presiune asupra leului, depreciindu-l. O monedă națională mai slabă poate crește costul importurilor, generând inflație.
2. Influența asupra balanței de plăți
Un deficit comercial crescut contribuie la un deficit mai mare în balanța de plăți, care reflectă diferența dintre importurile și exporturile unei țări. Un deficit mai mare poate însemna o dependență mai mare de capitalul străin și poate influența negativ ratingul de credit al țării, crescând costurile de împrumuturi externe.
3. Impact asupra creșterii economice
Dacă deficitul comercial se menține ridicat sau crește, poate indica o slăbire a competitivității internaționale a produselor românești. În timp, acest lucru poate reduce creșterea economică și poate afecta negativ locurile de muncă în sectoarele exportatoare.
Influența asupra inflației
Importurile mai mari pot crește costurile pentru bunuri și servicii, ceea ce poate contribui la inflație. O creștere a inflației poate reduce puterea de cumpărare a consumatorilor și poate afecta stabilitatea economică.
Dependenta de investiții externe
Un deficit comercial persistent poate face economia mai dependentă de investițiile externe pentru a finanța deficitul. Dacă aceste investiții nu sunt suficiente sau nu sunt susținute de politici economice solide, economia poate fi vulnerabilă la fluctuațiile externe.
6. Politici economice și comerciale
Guvernul poate fi nevoit să implementeze măsuri pentru a reduce deficitul comercial, cum ar fi stimularea exporturilor, îmbunătățirea competitivității produselor naționale, și implementarea de politici care să încurajeze investițiile interne și să controleze importurile.
7. Schimburi intra-UE vs. extra-UE
Ponderea mare a schimburilor comerciale cu țările din Uniunea Europeană sugerează o integrare profundă în economia europeană. Creșterea deficitului în comerțul cu țările extra-UE poate indica necesitatea diversificării piețelor de export și identificarea de noi oportunități comerciale pentru a reduce vulnerabilitatea în fața fluctuațiilor economice externe.
…lasa ca apare genialul covrigar si va spune ca asa se dezvolta o tara!…
Nu vreau sa cheltuiesc mai mult de 100 de lei pe luna ! Dar 100 de lei tot se cheltuie pe Fanta pe 10 zile !
Ei si ce?Isi ia cocalarii Mertane,Porche,BMW-uri ca n-o sa mearga cu Dusteru