Descoperirea care poate reduce poluarea în construcții

Reducerea uriaşei amprente de carbon a cimentului, a cărui cerere creşte proporţional cu urbanizarea la nivel global, reprezintă o provocare majoră în lupta împotriva schimbărilor climatice. O echipă de cercetători a anunţat că a descoperit o modalitate de reciclare la scară largă a cimentului în vederea obţinerii de beton cu mai puţine emisii de gaze cu efect de seră.

Cimentul este întrebuinţat ca liant pentru obţinerea betonului, însă producerea acestei pulberi în cuptoare, la temperaturi foarte ridicate, este realizată, în general, prin arderea combustibililor fosili precum cărbunele.

Prin această metodă, cimentul şi betonul, produse industrial de aproximativ 200 de ani, reprezintă 8% din emisiile de dioxid de carbon (CO2), mai mult decât transportul aerian şi transportul maritim la un loc.

Ca răspuns la dificultăţile întâmpinate în procesul de decarbonizare de acest sector, o echipă de ingineri de la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, a publicat marţi în jurnalul ştiinţific Nature o metodă despre care susţine că permite o producţie a betonului de calitate industrială din ciment vechi.

Descoperirea acestor ingineri este inspirată din metoda deja dovedită de reciclare a oţelului, un alt material cheie folosit în construcţii, care utilizează cuptoare electrice.

Prin înlocuirea unui ingredient cheie în acest proces de reciclare a oţelului cu ciment uzat provenit de pe şantierele în care au loc activităţi de demolare, echipa a obţinut beton de calitate fără o poluare semnificativă.

Metoda, care a făcut obiectul unei cereri de brevet, ar putea conduce la o „schimbare absolut masivă” pe piaţă, oferind posibilitatea obţinerii unor cantităţi mari de beton cu emisii reduse, a declarat Julian Allwood, coautor al studiului.

„Acesta este un proiect extrem de interesant. Cred că va avea un impact uriaş”, a precizat expertul în emisii de gaze cu efect de seră din industrie şi colaborator la rapoartele GIEC (IPCC), experţii în schimbări climatice mandataţi de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).

Este o „inovaţie foarte puţin perturbatoare”, care necesită puţine schimbări şi puţine costuri suplimentare pentru întreprinderi, a notat Allwood.

În cazul în care cuptoarele sunt alimentate din surse cu emisii scăzute de carbon, această tehnică ar face posibilă producerea betonului fără o poluare masivă.

Cimentul emite CO2 în timpul arderii pentru încălzirea calcarului şi argilei la 1.450 de grade Celsius pentru a obţine „clincherul”, liantul esenţial al cimentului. Reacţia chimică în sine generează CO2 suplimentar, care este greu de evitat.

Aproximativ 14 miliarde de metri cubi de beton sunt turnaţi în fiecare an în întreaga lume, conform industriei, iar cantitatea se preconizează că va creşte odată cu dezvoltarea economică şi sporirea urbanizării.

Până în prezent, numeroase demersuri de producere a „cimentului verde” s-au dovedit prea costisitoare sau dificil de implementat pe scară largă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

6 Comentarii

  1. dar industria armamentului, testarea lui, folosirea lui, urmările folosirii lui,,exploziile clasice și nucleare etc de câte ori 8% produc poluare, tancuri, transportoare, avioane ,vase de război ?!

  2. Este plăcut mirosul de ciment când te muti in Casa Noua ! Miroase a Curatenie !

  3. Nu zău! Asta-i descoperirea mileniului!!! Am încercat să nu-mi mai fac costița pe cuptorul cu gaz, ci în cuptorul electric! Am zis Evrika! Fantastic! Pentru informația britului idiot, cuptoarele clasice de ciment se alimentează cu deșeuri de plastic și cauciucuri vechi, irecuperabile.Cuptorul electric „descoperit” de ei e ceva mai vechi decât se credea și are bilanțul următor:putere, aprox. 50MW/buc.randament, 60-70%, randament producție pe termocentrală(are nevoie de curent non stop, odată pornit, nu”regenerabile)60%la modul superexcepțional.Alte surse de curent? Hidro dar numai în Norvegia.La modul practic, import China, transport rutier-feroviar-naval-feroviar-rutier în Europa.Mod producție? Cărbune importat din Australia, deșeuri locale.Amprentă de carbon? Cui naiba-i pasă cu adevărat…Și apropo, viața are carbonul la bază, nu teoriile wokeșele, în ultimii ani înverzesc deserturile de la el.Odata înverzite, scad albedoul și rețin energia calorica care evapora apa care are un efect de seră mult mai puternic decât orice gaz compus.Cu asta am băgat chat GPT în gard alaltăieri, că să râda nepotulde el cum se scremea s-odea de gard, bălmăjind ceva despre „studii complexe” făra coadă și cap și fară să poată da autori și locuri.

  4. Nici bruneta, nici balaie.
    Reciclarea cimentului prin maruntire, cernere si separare a fierului, este folosita deja de multa vreme. Betonul maruntit se adauga precum pietrisul si rezulta alt beton, dar nu ptr elemente de rezistentza esentiale in constructii (grinzi, plansee ptr constructii inalte).
    In esentza poti face beton inclusiv cu deseuri din lemn (rumegus). Rezulta elemente de constructie (blocuri) mai usoare si cu o buna izolatie termica, dar nu de rezistentza (ca BCA)……[Rumburak]

  5. Și apropo de metodele de încălzire, nu sunt prea multe.Una e cu arc cu electrozi de grafit consumabili, ca la proiectoarele vechi de film, altă cu suflante cu tungsten în atmosferă de argon (slabe șanse cu prăfăraiul dinlăuntru, poate doar la laborator, ciment cu lingura) și ultima, cu rezistența platina rhodiu, la preț de cocaină. Prostologii neoliberale.

  6. Daca bagi Lemn si rumegush in Beton asta se cheamă Închisoare ! Pentru nerespectarea Normelor in Constructii !

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.