DNA se dă în stambă la Oradea

Potrivit unor surse, constatările ar fi devastatoare pentru conducerile DNA din această perioadă, în care funcţia de procuror-şef a fost deţinută de Daniel Morar (2005–2012) şi Laura Codruţa Kovesi (2013 – prezent).

Inspecţia Judiciară ar trebui să efectueze astfel de controale şi la structurile teritoriale ale DNA, mai ales că în ultimul an au fost sesizate numeroase şi grave nereguli, mergând până la abuzuri şi fapte de corupţie, la serviciile teritoriale Ploieşti, Oradea, Timişoara, Cluj, Iaşi, Bacău, Constanţa.

O structură locală a DNA asupra căreia a plouat cu acuzaţii în ultimii ani este Serviciul Teritorial Oradea.

În ultimii opt ani, la conducerea acestui serviciu au fost numiţi doi procurori tineri, Marius Iancu şi Ciprian Man, care au avut o experienţă relativ redusă în DNA.

Marius Iancu a deţinut funcţia de procuror-şef în perioada 2009-2013, fiind numit în această funcţie la vârsta de 34 de ani, când avea o vechime de 5 ani în DNA.

Ciprian Man a fost procuror-şef în perioada 2014-2017, fiind numit în această funcţie la vârsta de 33 de ani, când avea o vechime de 4 ani în DNA.

Sub conducerea celor doi procurori-şefi, la Serviciul Teritorial Oradea au fost angajaţi numai procurori tineri, ajungându-se actualmente la o medie de vârstă sub 35 ani. Tinereţea şefilor şi a subalternilor nu a fost, din păcate, un atu, Serviciul Teritorial Oradea înregistrând o avalanşă de achitări, restituiri sau condamnări pe muchie cu suspendare condiţionată în ultima perioadă.

În acelaşi timp au început să iasă la iveală tot mai multe acuzaţii privind abuzuri şi fapte de corupţie grave ale foştilor procurori-şefi Marius Iancu și Ciprian Man.

Acuzaţii grave la adresa fostului procuror-șef Iancu

La adresa fostului procuror-şef Marius Iancu au fost formulate de-a lungul timpului mai multe sesizări penale prin care a fost acuzat de fapte de corupţie sau de favorizare a infractorilor. A fost acuzat că ar fi favorizat, în schimbul unor sume de bani sau alte foloase, anumiţi şefi sau lucrători din Poliţia de Frontieră Satu Mare care au fost implicaţi în contrabanda cu ţigări din Ucraina.

A fost acuzat că şi-a amenajat o casă de vacanţă în localitatea Necopoi din judeţul Satu Mare cu materiale furnizate şi transportate de anumiţi contrabandişti de ţigări, cărora le-a achitat parţial cheltuielile de transport cu bonuri de benzină din gestiunea serviciului DNA pe care îl conducea.

A fost acuzat că, împreună cu şoferul său de la DNA, care-i era rudenie apropiată, au deţinut utilaje forestiere, cu care, folosind zilieri, au defrişat ilegal material lemnos din pădurea localităţii Babţa, județul Satu Mare, pe care l-au valorificat în oraşul Carei.

A fost acuzat că şi-a traficat influenţa în favoarea unor persoane anchetate de Serviciul Teritorial Oradea al DNA, care aveau angajaţi avocaţi ce-i erau foarte apropiaţi, fiind văzuţi frecvent inclusiv la domiciliul său.

A fost acuzat că şi-a construit o vilă în Satu Mare şi a dobândit un apartament într-un ansamblu rezidenţial din Cluj-Napoca, cu concursul unui om de afaceri din Satu Mare care a fost cercetat de DNA, şi că la construirea vilei a fost ajutat şi de un politician local pe care l-a scos de sub urmărire penală într-un dosar în care a fost inculpat pentru fapte de corupţie.

Aceste acuzaţii au fost cercetate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarele nr. 209/P/2009, 143/P/2010, 261/P/2010, 341/P/2010, 243/P/2011, şi de DNA în dosarul nr. 202/P/2013, în care au fost emise soluţii de neîncepere a urmării penale sau de clasare foarte discutabile, ca să nu spun părtinitoare.

Toate acestea s-au întâmplat în condiţiile în care existau date inclusiv la SRI că fostul procuror-şef Iancu a pretins, personal sau prin avocaţi apropiaţi, sume mari de bani de la foşti demnitari sătmăreni (un fost preşedinte de Consiliu Judeţean, un fost vicepreşedinte de Consiliu Judeţean, un fost primar al municipiului Satu Mare, un fost director adjunct de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice), pe care i-a cercetat pentru fapte de corupţie şi care au fost convocaţi pentru negocierea soluţiei şi a sumei într-un ştrand dintr-un oraş apropiat din Ungaria (Mateszalka).

Abuzurile fostului procuror‑șef Man

Şi la adresa fostului procuror-şef Ciprian Man au fost formulate mai multe sesizări la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA și CSM, pentru abuzuri, fapte de corupţie şi favorizarea infractorului, care au fost muşamalizate.

Man a fost cercetat inclusiv pentru braconaj în dosarul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 635/P/2015, în care a fost emisă soluţie de clasare, cu motivarea că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Fostul procuror-şef Man a fost acuzat că ar fi favorizat anumite persoane care aveau angajat un avocat ce-i era naş de căsătorie, precum şi că şi-a folosit influenţa şi autoritatea în vederea soluţionării favorabile a unor dosare penale în care au fost cercetaţi tatăl său, fratele său ori apropiaţi ai tatălui sau soţiei sale.

Man a fost acuzat şi că ar fi realizat înțelegeri frauduloase cu anumiţi infractori pe care i-a folosit ca denunţători în dosare instrumentate de DNA Oradea şi care au beneficiat de scoaterea de sub urmărire penală în dosare instrumentate de procurori din alte unităţi de Parchet din judeţul Bihor.

Şi Man a fost acuzat de afaceri imobiliare ilicite, după ce a dobândit în primii patru ani de activitate ca procuror nu mai puţin de patru imobile: un apartament, o casă şi o vilă în oraşul Beiuş şi o vilă în municipiul Oradea. Referitor la vila pe care şi-a construit-o în Beiuş, în suprafaţă de 333 mp, i s-a imputat că ar fi folosit materiale furnizate şi transportate gratuit de oameni de afaceri din zonă.

Pe şefii ierarhici nu i-a interesat însă cum au dobândit Marius Iancu trei imobile (o vilă, o casă de vacanţă şi un apartament), iar Ciprian Man patru imobile (un apartament, o casă şi două vile), în activitatea de procuror.
În presa centrală au fost devoalate abuzurile crase comise de fostul procuror-şef Man împotriva unor judecători, procurori şi avocaţi, pe care i-a trimis în judecată şi care au fost achitaţi ori s-a dispus restituirea dosarului lor şi apoi clasarea cauzei.

Astfel, Man a trimis în judecată patru judecători de la Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea, care au fost suspendaţi de CSM, dar Curtea de Apel Cluj a dispus restituirea dosarului la DNA pentru grave carenţe de drept material și procesual, soluţie menţinută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar Structura Centrală a DNA a dispus ulterior clasarea cauzei, cu motivarea că faptele nu există.

L-a trimis în judecată pe fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş (șeful său în primii ani de activitate), care a fost arestat preventiv şi la domiciliu mai multe luni, dar Curtea de Apel Oradea l-a achitat pentru 17 din cele 19 fapte cu care a fost sesizată prin rechizitoriu, cu motivarea că faptele nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală.

L-a trimis în judecată pe fostul şef al Serviciului Arme şi Muniţii din Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bihor, care l-a avertizat asupra activităţilor de braconaj, dar Tribunalul Bihor l-a achitat, cu motivarea că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Un abuz şi un eşec răsunător al fostului procuror-şef Man este în cazul avocaţilor Ioan și Daniela Sava din Baroul Bihor (foştii săi îndrumători ca avocat stagiar), pe care i-a trimis în judecată pentru un şantaj inventat dintr-un comentariu online la adresa unei judecătoare apropiate, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis achitarea lor definitivă, cu motivarea că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Un director APIA, executat la comandă politică

Şi fostul procuror-şef Marius Iancu a fost acuzat de abuzuri crase în multe dosare penale pe care le-a instrumentat personal sau împreună cu subalternii săi. Doi foşti poliţişti din judeţul Satu Mare, Sebastian Morar şi Ioan Puţi, l-au acuzat că au fost arestaţi şi trimişi în judecată pentru că au investigat şi au semnalat implicarea în contrabanda cu ţigări din Ucraina a unor şefi din Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră şi din Inspectoratul Judeţean de Poliţie Satu Mare care erau protejaţi de Iancu.

Fosta şefă a Inspectoratului Şcolar Judeţean Satu Mare Mariana Popa şi omul de afaceri Vasile Lucuţ, patronul Unicarm SRL, au fost achitaţi definitiv în dosarele instrumentate de procurorul-şef Iancu şi subalternii săi.

Abuzuri crase şi evidente a comis fostul procuror-şef Iancu la adresa fostului director APIA Satu Mare Viorel Pintea, caz în care a dat mâna cu succesorul său Ciprian Man, care i-a acoperit ulterior unele dintre abuzuri.

În 2013, procurorul-şef Iancu i-a instrumentat un dosar penal fostului şef al APIA Satu Mare la comandă politică, respectiv la comanda liderilor judeţeni ai PSD şi PNL, cu care se afla în relaţii foarte apropiate. Aceştia urmăreau să-şi pună proprii oameni în fruntea APIA Satu Mare, respectiv pe pesedistul Gabriel Leş în funcţia de director şi pe liberalul Gheorghe Mihalca în funcţia de director adjunct.

Liderii sătmăreni ai PSD şi PNL, Mircea Govor şi Ovidiu Silaghi (pe atunci ministru al Transporturilor în guvernul Ponta), au încercat iniţial să-l schimbe pe Viorel Pintea cu sprijinul fostului ministru al Agriculturii Daniel Constantin.

În urma dispoziţiilor acestuia în luna februarie 2013, Viorel Pintea s-a trezit detaşat director la APIA Neamţ pe o perioadă de trei luni, iar în locul său a fost numit ilegal Gabriel Leş, care era vicepreşedinte judeţean al PSD, iar anterior deţinuse funcţiile de viceprimar al municipiului Satu Mare şi de subprefect al judeţului Satu Mare. În decembrie 2016, Leş a fost ales senator PSD de Satu Mare şi a fost desemnat ministru al Apărării Naţionale în guvernul Grindeanu.

Numirea sa în fruntea APIA a fost ilegală pentru că statutul său de funcţionar public era mai mult decât discutabilă, în condiţiile în care, cu doar trei luni înainte, respectiv în noiembrie 2012, a fost angajat în mod dubios şi, se pare, fictiv consilier la Primăria comunei Racşa, situată la circa 50 km de municipiul Satu Mare, localitatea sa de domiciliu.

Pe de altă parte, chiar dacă ar fi avut un statut legal de funcţionar public, nu era legală detaşarea sa de la o instituţie a administraţiei publice locale, recte de la o primărie comunală, la o instituţie care aparţine administraţiei publice centrale şi care administrează fonduri europene.

Pintea a contestat în justiţie decizia de detaşare şi a avut câştig de cauză, obţinând în luna mai 2013 suspendarea deciziei şi reinstalarea în funcţia de director al APIA Satu Mare începând cu data de 3 iunie 2013.

Ghimpele personal al procurorului Iancu

Ex-ministrul Ovidiu Silaghi și fostul procuror-șef Marius Iancu au avut și un ghimpe personal împotriva directorului Viorel Pintea, întrucât le-a deranjat anumite interese. În primăvara anului 2012, directorul Pintea a înaintat o plângere penală privind fraude cu fonduri europene de milioane de euro împotriva firmei Animal Consult din Salonta, judeţul Bihor, legate de plantaţia pomicolă Homoroade din judeţul Satu Mare, în suprafaţă de 600 de hectare. În toamna anului 2012, Pintea a fost vizitat în biroul de la APIA de Cristian Zaha, consilierul personal al preşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Ştef, cumnatul lui Silaghi, care i-a solicitat să retragă plângerea întrucât în această afacere cu subvenţii europene erau implicate persoane importante de la vârful PNL Satu Mare, care era condus de Silaghi și Ştef, avertizându-l că în caz contrar va suporta consecințele unor controale din partea Ministerului Agriculturii, Instituţiei Prefectului și APIA Bucureşti, mergând până la destituirea din funcție. Pintea a refuzat categoric, dar ulterior a fost sunat de procurorul-șef Iancu, care i-a cerut amenințător să nu-și bage nasul în problema de la Homoroade deoarece se ocupa personal de falsul privind fondurile europene.

După detaşarea lui Pintea la Piatra Neamţ, noul director Gabriel Leş a renunțat la mai multe plângeri penale, inclusiv la cea privind frauda cu fonduri europene încasate ilegal pentru plantaţia pomicolă de la Homoroade. În cursul lunii mai 2013, înainte de revenirea lui Pintea în fruntea APIA Satu Mare, un funcționar de la această instituţie s-a prezentat la Biroul DNA Satu Mare, dar procurorul-șef Iancu nu a fost interesat de faptele de abuz în serviciu și favorizarea infractorului imputate lui Gabriel Leş în beneficiul firmei Animal Consult. Mai mult, Iancu i-a precizat că semnătura funcționarului nu atrage nicio consecinţă negativă și că nu trebuie să dea nicio declarație deoarece știe despre ce este vorba.

Imediat, după ce a revenit la Satu Mare, Viorel Pintea s-a prezentat la procurorul-șef Iancu, cu care a purtat discuții cu privire la ilegalităţile de la Homoroade, ocazie cu care a constatat că acesta tergiversează cercetarea și tragerea la răspundere penală a celor vinovați de fraude cu fonduri europene. Motivul cel mai plauzibil al tergiversării este faptul că Iancu se afla în relații de prietenie cu Silaghi și Ştef din perioada în care soția sa a fost angajată la sediul PNL Satu Mare. Unii vorbesc însă și despre un interes personal al lui Iancu de a dobândi o suprafață din livada de la Homoroade, situată în apropierea casei sale de vacanță de la Necopoi.

Arestare urmată de restituire și achitare parţială

În aceste condiţii, a amplificat mânia liderilor judeţeni ai PSD și PNL, care au asmuţit asupra sa structurile locale ale DNA și DGA, ce i-au fabricat un dosar în care au folosit pe post de denunţător un apropiat al lui Gabriel Leş, respectiv al celui care urmărea să-i ia locul. Este vorba despre fermierul Cornel Cherecheş, membru al comunităţii penticostale păstorite de Leş, pe care Iancu şi oamenii săi l-au convins să coopereze, scoţându-i pe tapet şi şantajându-l cu unele probleme cu iz penal legate de dobândirea unui autoturism de teren din străinătate şi de lucrări de defrişare efectuate la o anumită păşune. Cu ajutorul acestui denunţător „pocăit“, lui Viorel Pintea i-a fost organizat în luna noiembrie 2013 un flagrant de luare de mită, în urma căruia a fost arestat în condiţii discutabile.

După arestarea sa, Gabriel Leş a fost reinstalat director la APIA Satu Mare, exercitând această funcţie până în toamna anului 2016. Ulterior a mai fost găsit un denunţător, Grigore Dobraş, care avea membri de familie cu probleme penale legate de contrabanda cu alcool şi ţigări, care erau în atenţia de DNA şi DGA. Pintea a fost trimis în judecată de fostul procuror-șef Iancu doar în baza celor două denunțuri şi a flagrantului provocat, dar Curtea de Apel Oradea a constatat grave neregularităţi ale rechizitoriului şi a dispus restituirea dosarului la DNA.

După numai două luni, respectiv a doua zi după ce Viorel Pintea a solicitat reintegrarea în funcţia de director APIA Satu Mare, Iancu l-a retrimis în judecată pentru cele două infracţiuni de luare de mită, fără să administreze alte probe concludente în cauză. Tribunalul Satu Mare l-a achitat pentru una dintre faptele denunţate de Cherecheş şi l-a condamnat la 3 ani de închisoare cu executare pentru flagrantul provocat şi pentru fapta denunţată de Dobraş. Hotărârea a fost atacată cu apel atât de Viorel Pintea, cât şi de DNA, cauza aflându‑se actualmente pe rolul Curţii de Apel Oradea. Este de subliniat că cei doi denunţători nu s-au prezentat nici în faţa instanţei de fond, nici în faţa instanţei de apel după ce au fost citaţi în cauză, putând fi audiaţi doar după ce au fost emise mandate de aducere împotriva lor, precum şi că şi-au schimbat în mare parte declaraţiile date în cursul urmăririi penale, contradicţiile fiind majore.

Cum acoperă Man abuzul lui Iancu

În luna noiembrie 2014, Pintea a înregistrat la DNA Oradea un denunţ penal împotriva denunţătorului Cornel Cherecheş şi a directorului APIA Gabriel Leş, solicitând cercetarea acestora sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu referitor la înstrăinarea frauduloasă a unei plantaţii viticole pentru care a beneficiat de fonduri europene. Conform denunţului, fermierul Cornel Cherecheș a deţinut în perioada 2011-2013 o plantaţie viticolă de 78 hectare în localitatea Babţa din judeţul Satu Mare, pentru care a beneficiat de fonduri de reconversie de 1,2 milioane euro de la Uniunea Europeană. Cherecheş a înfiinţat această plantaţie într-o zonă izolată şi improprie unei culturi de viţă-de-vie şi nici nu a amenajat-o, nici nu a întreţinut-o în mod corespunzător. În primăvara anului 2013, după nici un an şi jumătate de la înfiinţare, Cherecheş a înstrăinat plantaţia, după ce s-a consultat în acest sens cu directorul Gabriel Leş, unei persoane fizice, Ancuţa Brezoi din Zalău, cu care a încheiat un contract de vânzare-cumpărare care nu a fost înregistrat la APIA Satu Mare şi nu a fost comunicat la Direcţia Agricolă Satu Mare.

Conform dispoziţiilor legale în vigoare, o astfel de plantaţie putea fi înstrăinată după minimum 10 ani. Ulterior plantaţia viticolă a fost transferată către SC Viile David SRL, la care Ancuţa Brezoi era asociat unic. Afaceristul Cherecheş și ex-directorul Leş au fost părtaşi la o înstrăinare ilegală, bazându-se pe ideea că Viorel Pintea nu se va mai reîntoarce la APIA, ori, dacă va reveni, nu va afla de înstrăinarea plantaţiei. De altfel, după revenire, niciunul din funcţionarii APIA nu l-a informat pe Pintea că plantaţia a fost vândută deoarece ştiau că înstrăinarea este nelegală.

În noiembrie 2013, ca urmare a anunţului de audit european, în calitate de director la APIA Satu Mare, Viorel Pintea a dispus efectuarea unor controale la toate plantaţiile viticole din judeţ, inclusiv la plantaţia viticolă de la Babţa, ocazie cu care s-a constatat că 30% din butaşi erau lipsă, iar 30% erau neviabili. Astfel că în anul următor aproape întreaga plantaţie era compromisă. Amplasamentul îndepărtat şi izolat, chiar dubios al plantaţiei, neîntreţinerea şi compromiterea culturii urmate de înstrăinarea rapidă şi nelegală a acesteia constituie indicii care conturează versiunea că plantaţia a fost înstrăinată în mod fraudulos, în scopul de a nu returna banii obţinuţi de la Uniunea Europeană pentru înfiinţarea culturii. Deşi ar fi trebuit să verifice în mod temeinic dacă s-a produs o fraudare a fondurilor europene, DNA Oradea a tratat cu superficialitate denunţul lui Viorel Pintea, clasând dosarul printr-o ordonanţă emisă în data de 20 decembrie 2016 de o fostă subalternă a lui Marius Iancu. Pintea a formulat plângere împotriva soluţiei, dar dovedind aceeaşi superficialitate, procurorul-şef Ciprian Man a respins-o, caz nemaiîntâlnit, a doua zi după înregistrarea acesteia.

Procurorii şi poliţiştii de la DNA Oradea nu au avut nici măcar curiozitatea profesională de a constata starea precară a plantaţiei viticole printr-o simplă cercetare la faţa locului. Ar fi putut vedea cu proprii ochi, cum am făcut-o noi în primăvara şi în toamna acestui an, că plantaţia este compromisă, chiar dacă noul deţinător, SC Viile David SRL, a mai făcut unele replantări. Astfel că fostul procuror-şef Man şi subalternii săi au acoperit abuzurile fostului procuror-şef Iancu din dosarul lui Viorel Pintea, pe care l-a înfundat cu concursul unui denunţător al cărui loc era de fapt după gratii.

Procurorii Marius Iancu și Ciprian Man sunt acuzați și de faptul deosebit de grav că, în perioada în care au condus Serviciul Teritorial Oradea, și-au făcut un obicei din influenţarea și timorarea judecătorilor de la tribunalele Bihor și Satu Mare şi de la Curtea de Apel Oradea, cărora le erau repartizate propunerile de arestare preventivă sau dosarele în care au fost emise rechizitorii de către DNA.

În acest sens, au recurs de la promisiuni și presiuni de tot felul până la şantaje cu sesizări pentru pretinse fapte de corupţie. Unii judecători s-au plâns că au fost sunați zile sau săptămâni întregi pentru a pronunța soluții de condamnare cu executare sau măcar cu suspendare condiţionată. Man și Iancu și-au racolat și propriile „cârtiţe“ în rândul judecătorilor din Bihor și Satu Mare. Este notorie relația apropiată a lui Man cu o judecătoare de la Tribunalul Bihor, care emitea de obicei autorizaţii de interceptare sau de percheziţie în urma solicitărilor DNA ori răspundea favorabil la comenzile de arestare preventivă. La fel, este cunoscută relația apropiată a lui Iancu cu o judecătoare de la Tribunalul Satu Mare.

Cu astfel de practici nelegale și abuzive, DNA Oradea a reușit să obțină arestarea și condamnarea multora dintre țintele sale, cum este și cazul fostului director al APIA Satu Mare Viorel Pintea.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.