Un client al unei instituții financiar nebancare, în speță Real Credit&Lease IFN SA, a fost nevoit să plătească după un an de la contractarea unui împrumut o sumă triplă, conform unui document dezvăluit de avocatul Adrian Cuculis. „Cum a fost posibil ca în nici un an de la data contractării împrumutului, dobânda să ajungă să îi sporească debitorul aproape triplu? Răspunsul îl d[ legislația în vigoare și anume, dobânzile de nestăvilit! Astfel, împrumutul a fost luat în dată de 19.09.2016 pentru suma de 100.000 de lei, echivalent în euro, aproximativ 25.000 de euro. Ulterior acestui moment, la trei luni de zile mai târziu, situația personală a debitorului dar și faptul că scadența anticipată se făcea la 45 de zile, acesta nu că nu a mai putut plăti deloc creditul, dar a rămas cu el în urmă, IFN-ul i-a declarat scadență anticipată și astfel a dispus începerea executării silite în luna a treia a anului 2017, când debitul înregistra deja un cost total de 120.000 lei, cu 5.000 de euro mai mult în doar două luni.
Conform contractului, observăm că era instituită până la scadența anticipată, o dobânda penalizatoare, la suma restanță de 3%/ziua de întârziere iar după scadență anticipată, 0.5%/ziua de întârziere”, susține Cuculis. Cum funcționează dobânda de 0,5%/ziua de întârziere? „Dacă imprumutatul avea la începutul lunii martie 2017 de restituit suma de 120.000 de lei, la începutul lunii aprilie 2017 ar fi avut 140.000 lei adică aproape 20.000 de lei/lună doar dobânda penalizatoare”, mai spune Cuculis.
Avocatul susține că dobânda penalizatoare este abuzivă și instanțele ar trebui să o elimine. „De ce este încă percepută? Fiindcă legislația este permisivă, consumatorii de cele mai multe ori, deși suntem în 2018, nu apelează la un profesionsit pentru semnarea acestor contracte și nu în ultimul rând, pentru că nu negociază contractul cu furnizorii de servicii. Atunci când o instanț[ elimină un asemenea comision din contractul de credit, recalcularea este implicită și cel puțin nu mai este posibil abuzul”, a mai declarat Cuculis.
Diferenţele dintre bănci şi instituţiile financiare nebancare ţin atât de statutul lor, de reglementările aplicabile, de criteriile pe care fiecare trebuie să le îndeplinească pentru a primi autorizaţia de funcţionare, dar şi de activităţile pe care le pot derula. Din punctul de vedere al clientului, principala diferenţa este că un IFN poate acordă credite dar nu poate atrage depozite. Această ultima activitate poate fi realizată numai de bănci şi celelalte instituţii de credit. Instanța a decis în mai multe cazuri eliminarea dobânzilor penalizatoare, cele mai recente exemple fiind acelea în care a fost implicată Raiffeisen Bank.
La finele anului trecut, banca a pierdut comisionul de administrare și dobând penalizatoare în cazul Matei (hotărârea 5194/2017 a Tribunalului București). Într-un alt dosar, Raiffeisen Bank a pierdut comisionul de acordare iar instanța a constatat faptul că modul de calcul al dobânzii este abuziv și a dispus indexarea dobânzii legale la sumele pe care banca le are de restituit împrumutaților. Este vorba de o decizie a Judecătoriei Sectorului 2 în dosarul Sârbu (Hotarârea 9729/2017). Într-o altă Hotărâre (4989/2017), instanța a decis caracterul abuziv al modului de calcul al dobânzii de către Raiffeisen Bank în dosarul Ghițescu.
Dobânzile vor fi plafonate
Aceste situații în care dobânzile triplează suma împrumutată vor dispărea dacă va intra în vigoare actul normativ aprobat de Senatul României în data de 26 februarie care prevede plafonarea dobânzilor pentru creditele de consum și ipotecare. Propunerea legislativă, inițiată se senatorul PNL, Daniel Zamfir, stabilește regimul dobânzilor penalizatoare în raporturile juridice dintre consumatori și profesioniști, inclusiv comercianți, precum și faptul că dobânda convențională, atât cea remuneratorie, cât și cea penalizatoare, plătibilă conform contractului de către consumator, nu poate depăși cu de 2,5 ori mai mult dobânda de referință a Băncii Naționale.
Actul normativ prevede că măsurile dispuse se aplică și contractelor aflate în derulare la dată intrării în vigoare a legii. Conform unui amendament adoptat de Comisia de buget, Comisia economică și Comisia juridică, „dobânda efectivă anuală privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și contractele de credit pentru consumatori, nu poate depăși: a) de mai mult de 2,5 ori dobânda legală, în cazul creditelor ipotecare sau imobiliare, astfel cum sunt acestea definite de Legea nr.90/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare; pentru evitarea oricărei confuzii, este credit ipotecar sau imobiliar orice credit contractat de consumatori pe o perioadă mai mare de 10 ani, garantat cu o ipotecă asupra imobilului cumpărat, construit, reabilitat, extins sau consolidat ori cu un alt imobil, proprietatea debitorului sau a unui terț garant; b) 18% pe an, în cazul creditelor de consum; pentru evitarea oricărei confuzii, este credit de consum orice credit contractat de consumatori care nu îndeplinește criteriile pentru a fi considerat credit ipotecar sau imobiliar”. În prezent, dobânzile la creditele ipotecare variază între 4% şi 8,5%, iar cele pentru împrumuturile de consum între 9% şi 20%.
Oricine, cu obladuirea BNR-ului su a legilor facute cu dedicatie, permite, in Romania de azi, ca un camatar sa intre in „legalitate” si sa pacaleasca oameni simpli ce cred ca vorbesc la o banca. Din pacate camataria a fost albita si trecuta in legalitate de alesii neamului. Oare cu prostitutia s-o fi legalizat traficul de persiane si sclavagismul organizat? Ca si acolo surubareau astia de zor. Dar la ce sa te astepti cind infractori de cea mai joasa speta pot deveni politicieni „de succes” si pot lucra prin senat, parlament sau guvern. Adica acolo unde se fac legile si se controleaza mersul tarii !