Dosarele Colectiv. Arafat și Bănicioiu, anchetă clasată după opt ani și reluată de la zero

Rămân în continuare întrebări spinoase: este cineva responsabil pentru numărul mare de morți de după tragedie? Au fost transferați pacienții la timp în străinătate? Avea România capacitatea să-i trateze? Cât au contat infecțiile intraspitalicești în bilanțul deceselor? Ancheta care ar fi trebuit să lămurească toate aceste dileme este încă în stadiu incipient, după un deceniu de la tragedie.   

Oficialii guvernamentali și managerii de spitale din momentul tragediei de la Colectiv sunt şi în prezent cercetați de Parchetul General, care clasase inițial cauza, după opt ani de anchetă. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus reluarea cercetărilor.

Dosarul Colectiv 2, reluat de la zero

La puţin timp după tragedia din 30 octombrie 2015, Nicolae Bănicioiu, ministru al Sănătăţii la acea dată, declara că „nu avem nevoie de nimic în acest moment”.

,,Medicii noștri pot gestiona situația. Din Franța și Germania, din foarte multe părți, am primit astfel de solicitări. (…) Momentan, noi ne descurcăm foarte bine, iar medicii noștri pot face față cu brio oricărei situații”, dădea asigurări ministrul.  

Ulterior au apărut problemele. După șase zile de la tragedie, autoritățile au admis că au nevoie de ajutor din afară și au început să transfere pacienți. Numărul de paturi pentru mari arși s-a dovedit insuficient. În plus, medicii din străinătate au arătat că răniții au ajuns în spitalele lor cu bacterii periculoase. 

În noiembrie 2016, părinții victimelor de la Colectiv au depus o plângere la Parchetul General. Mai mulți oficiali guvernamentali și șefi din sistemul de sănătate erau acuzați că au gestionat greșit tragedia în care au murit 65 de oameni. 

Este vorba despre fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, fostul premier al României, Victor Ponta, secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, fostul ministru de Interne și vicepremier, Gabriel Oprea, și mai mulți manageri de spitale, acuzați că au transferat pacienții în străinătate prea târziu.

Parchetul General a deschis un dosar penal în care cerceta felul în care au intervenit autoritățile: acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului, posibilele infecții nosocomiale care le-au pus viața în pericol, acțiunile ori lipsa acţiunilor funcționarilor în legătură cu transferul victimelor la unități spitaliceşti din străinătate. 

În iunie 2024, după opt ani de la depunerea plângerilor, procurorii clasau dosarul. Problemele din sistemul sanitar legate de lipsa paturilor pentru mari arși, infecțiile nosocomiale și capacitatea în general a statului român de a trata pacienți cu arsuri grave rămâneau fără răspuns. 

În urma unor contestaţii, în iulie 2025, judecătorii de la ÎCCJ trimiteau dosarul înapoi la Parchet și decideau reluarea anchetei privind acțiunile responsabililor de spitale şi intervenţiile autorităților din acel moment. Practic, investigaţiile o luau de la zero. 

Doar patronii, câţiva pompieri şi artificierii au plătit pentru cei 65 de morţi

Dosarul principal întocmit după incendiu a fost trimis în instanță și s-a finalizat cu condamnări și plata unor daune pentru victime. Patronii clubului Colectiv au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 6 şi 11 ani şi 8 luni de închisoare. De asemenea, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti care au verificat clubul Colectiv, fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor, au fost condamnaţi la câte 8 ani şi 8 luni închisoare. 

Pirotehniştii au primit 6 ani şi 10 luni. Cristian Niţă, director al firmei de artificii, 2 ani şi 6 luni cu suspendare, plus efectuarea a 80 de zile muncă în folosul comunităţii. 

Pe de altă parte, trei funcţionare de la Primăria Sectorului 4 implicate în acest caz au fost achitate. 

Cristian Popescu Piedone a stat un singur an din patru după gratii. Și-a făcut partid nou cu numele PNRR

Fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, condamnat la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu, a fost eliberat ulterior ca urmare a admiterii de către judecători a unei căi extraordinare de atac. A stat după gratii un singur an, apoi a fost repus imediat în funcția de primar al Sectorului 5 de către prefectul PSD de la acel moment, Toni Greblă.  Piedone era primar al Sectorului 4 în timpul tragediei, însă la alegerile locale din 2020 a candidat pentru Primăria Sectorului 5. La acea dată nu era condamnat definitiv de instanță. 

Ulterior, Piedone a candidat și la alegerile pentru Primăria Capitalei, în 2024, dar s-a clasat pe locul 3, după Nicușor Dan și Gabriela Firea. Premierul Marcel Ciolacu, care a recunoscut public ,,prietenia de 30 de ani cu Piedone”, l-a numit apoi șef peste Protecția Consumatorilor. Piedone a fost demis în iulie 2025 de Ilie Bolojan și este cercetat într-un nou dosar penal. Între timp, a lansat un nou partid – Partidul Naționalist Reformarea României (PNRR), aluzie la Planul Național de Reconstrucție și Reziliență (PNRR), prin  care România a primit aproape 30 de miliarde de euro din partea Comisiei Europene. 

În urma incendiului din 30 octombrie 2015 din clubul Colectiv, 65 de persoane au murit. 26 de oameni au fost arși de vii ori intoxicaţi cu fum, o tânără a decedat în drum spre spital, iar 37 de răniți au murit în zilele următoare, în unităţile medicale. Unul dintre răniți s-a sinucis în 2016. 186 de persoane au fost rănite.