Cum arată economia la plecarea Guvernului

Creșterea economică este consistentă însă sub nivelul estimat de către guvernul PSD, deficitele gemene cresc permanent, datoria publică la fel, inflația este mai mare decât își propune BNR, leul este slab, exporturile nu pot ține pasul cu importurile, veniturile statului s-au ameliorat dar cheltuielile sunt din ce în ce mai mari, sunt câteva dintre cele lăsate de către guvernarea PSD. Veniturile unei familii au crescut în ultimii doi ani de zile, însă mare parte din surplus este mâncat de inflație. De anul trecut și până acum au crescut cu 600 de lei şi au ajuns la 4.700 de lei pe lună.Conform unei informări a BNR, rata anuală a inflației s-a mărit în iulie la 4,1 la sută, iar în august s-a redus la 3,9 la sută, în linie cu previziunile, menținându-se astfel peste nivelul de 3,8 la sută atins în iunie, și deasupra intervalului țintei. Oficialii BNR au observat că avansul față de luna iunie este atribuibil atât componentelor exogene ale indicelul prețurilor de consum – în condițiile scumpirii produselor din tutun și ale evoluției prețului combustibililor, doar parțial contrabalansate ca impact de temperarea creșterii prețurilor administrate și a prețurilor LFO –, cât și inflației de bază.

Astfel, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească – deși mai lent, inclusiv în raport cu prognoza –, urcând de la 3,3 la sută în iunie la 3,4 la sută în august, aproape integral pe seama prețurilor alimentelor procesate. S-a apreciat că majorarea acestora din urmă reflectă doar în parte evoluția prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare – îndeosebi scumpirea cărnii de porc, în contextul epidemiei de pestă porcină –, și că pierderea de dinamică consemnată în acest interval de segmentul serviciilor, în pofida slăbirii ușoare a leului în raport cu euro, ar putea fi conjuncturală, datorându-se în mare măsură ieftinirii unor servicii oferite de un operator din domeniul telecom.

Potrivit opiniei exprimate de mai mulți membri ai Consiliului, comportamentul recent al inflației de bază indică presiuni inflaționiste semnificative pe partea cererii și a costurilor salariale, în concordanță cu dimensiunea și trendul de accentuare a poziției ciclice a economiei – probabil prelungit în trimestrul II –, precum și cu persistența dinamicii înalte a costurilor unitare cu forța de muncă. Acestora li se alătură menținerea la cote înalte sau continuarea creșterii, în cazul unor agenți economici, a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Indicative din perspectiva presiunilor inflaționiste din economie au fost considerate și accelerarea din ultimele luni a creșterii anuale a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor de consum, precum și situarea deflatorului PIB în trimestrul II la un nivel doar marginal inferior celui atins în intervalul anterior.

În ceea ce privește creșterea economică, se așteaptă un salt de 5,5%, dar în semestrul I 2019, PIB a crescut, comparativ cu semestrul I 2018, cu 4,6% pe seria brută şi cu 4,7% pe seria ajustată sezonier, ceea ce înseamnă că economia privată încă merge dar nu la nivelul cheltuielilor PSD. Diferența aceasta va trebui acoperită de undeva.

Leul, moneda națională, este slab. La finele lui 2016, un euro era cotat de 4,541 lei, iar acum la 4,7502 lei.

Datoria nouă contractată de Guvern în intervalul 2017-2020 se va situa la 139,6 miliarde de lei, potrivit estimărilor Comisiei Europene, conform unei analize făcută de Profit.ro. Suma este mai mare chiar și decât împrumuturile de 136,9 miliarde de lei contractate de România în perioada 2009-2012, ani de criză și recesiune, în care Guvernul a fost nevoit să apeleze la un acord de 20 de miliarde de euro cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. La sfârșitul lui 2019 se estimează să se ajungă la o datorie 362,6 miliarde de lei. Asta înseamnă o creștere de 26,8%, față de ultimul an. Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26% în 2017 și 2018. În perioada ianuarie – iulie 2019, datoria externă totală a crescut cu 8,194 miliarde de euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 73,331 miliarde de euro la 31 iulie 2019 (68,1 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 7,9 la sută față de 31 decembrie 2018; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2019 nivelul de 34,280 miliarde de euro (31,9 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 9 la sută față de 31 decembrie 2018.

Deficitele gemene, de cont curent și comercial, se adâncesc zi de zi. Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a consemnat, în perioada ianuarie – iulie 2019, un deficit de 6,025 miliarde de euro, comparativ cu 4,859 miliarde de euro, în perioada similară a anului trecut, conform datelor BNR.  Contul curent este un indicator de măsurare a comerțului unei țări și, dacă  arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate, avem de a face cu deficit. Asta înseamnă că ies mai mulți bani din țară decât intră și că românii plătesc mai mult munca prestată de alții. Creșterea deficitului de cont curent vine pe fondul deteriorării deficitului comercial ca urmare a creşterii puternice a cererii de consum, ce nu a putut fi acoperită de oferta internă.

Deficitul comercial a consemnat o adâncire de la 9,9 miliarde de euro la 15,1 miliarde de euro în primii doi ani de guvernare PSD-ALDE. În primele opt luni, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a urcat la 10,85 miliarde de euro, mai mare cu 1,867 miliarde de euro decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, pe fondul unor exporturi de 4,5749 miliarde de euro şi al unor importuri de 5,66 miliarde de euro, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). În primele opt luni din acest an, exporturile au crescut cu1,7% iar importurile cu 4,8%, comparativ cu ianuarie-august 2018. Asta înseamnă că producția internă nu poate să susțină cererea și drept urmare românii cumpără tot mai mult din străinătate. În felul acesta, iese valută foarte multă din țară pentru că noi răsplătim munca altora. Atunci când importurile depășesc exporturile, cererea de valută a unei țări în ceea ce privește comerțul internațional este mai mică. Reducerea cererii pentru o monedă face ca aceasta să fie mai puțin valoroasă pe piețele internaționale.

În acest moment există mari semne de întrebare legate de capacitatea României de a se menține în deficitul bugetar impus de tratatul UE. Execuția bugetului general consolidat, conform datelor operative, s-a încheiat pe primele opt luni ale anului 2019 cu un deficit de 21,9 miliarde de lei, respectiv 2,1% din PIB, comparativ cu  1,54% din PIB, cât s-a raportat în perioada similară a lui 2018. Această situație devine din ce în ce mai complicată pentru viitorul guvern că la sfârșitul anului trebuie să se încadreze în limita de 3%, iar anul trecut, cu 1,54% după 8 luni, a ajuns foarte aproape de respectiva limită. Veniturile bugetului general consolidat, sunt în sumă de 204,1 miliarde lei, reprezentând 19,8% din PIB, comparativ cu 19,3% din PIB în aceeași perioadă a anului 2018. Procentual, veniturile au fost cu 11,9% mai mari, respectiv o creștere cu 21,7 miliarde lei, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 226,1 miliarde lei, cu 14.8% mai mari față aceeași perioadă a anului precedent.

O mare problemă există în industrie. În luna iulie 2019, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 0,7% faţă de luna iunie 2019, conform datelor prezentate de Institutul Național de Statistică. În luna iulie 2019, comparativ cu luna iulie 2018, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut cu 4,2%. Însă, problema cea mare este că prețurile producției industriale pe piață internă au crescut cu 6,2% în timp ce pe piețele externe prețurile producției industriale cresc  cu doar 1%. Dinamica anuală a producției industriale a scăzut de la aproape 15% la minus 6,4% în doar doi ani de zile, conform analizei datelor prezentate de Institutul Național de Statistică.