' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Anunțului premierului grec privind un referendum care să decidă aplicarea sau nu a măsurilor impuse de UE, i se potrivește foarte bine proverbul românesc ”Să moară și capra vecinului” pentru că o astfel de decizie va afecta toate țările din UE.
De pe acum pot să vă spun că actualul guvern de la București va anunța că ”este luat pe nepregătite” întrucât nu se aștepta la așa ceva.
Un rezultat negativ al referendumului din Grecia va arunca această ţară în default total. Probabil că, în scurt timp, ea va intra în incapacitate de plată, nefiind în stare să-şi onoreze obligațiile faţă de creditorii publici şi privaţi. Un scenariu posibil este și ieșirea ei din Zona Euro.
Care pot fi efectele asupra României?
Reducerea expunerii băncilor greceşti pe România. Un impact ridicat îl pot avea potențialele retrageri de bani din sucursalele grecești (și nu numai) pentru a susţine financiar problemele cu care băncile-mamă din Zona Euro se vor confrunta. Totuși, BNR a venit cu soluția băncilor-punte și are la dispoziţie 36 miliarde euro pentru a interveni și recapitaliza sucursalele acestor bănci şi eventualele probleme generate de turbulențele pe piața financiară din România.
Reducerea fluxurilor comerciale şi ale investițiilor către România. Incertitudinea din Zona Euro va pune problema restrictivității mai accentuate şi, implicit, a reducerii comenzilor către România, ca urmare a reducerii cererii agregate.
Un risc mai ridicat îl reprezintă efectul de contagiune al problemelor din Grecia (şi din Zona Euro) asupra CDS-urilor (costul de asigurare la restructurare/default) şi, mai departe, al costului finanţării României. Accentuarea problemelor din Grecia ar putea crește incertitudinea pe pieţele financiare globale şi deci mărirea ratei dobânzii la împrumuturile externe pentru România. Creșterea CDS-urilor, ca efect regional, va afecta mai ales ţările din UE care sunt percepute ca vulnerabile. CDS-ul aferent României este destul de volatil la evoluțiile externe. Un scenariu de prognoză ar putea fi acela în care CDS-urile ar crește cu 100 puncte, aceasta însemnând că România s-ar împrumuta mai scump pe pieţele externe cu 1 punct procentuale faţă de dobânda de acum.
O altă problemă poate apărea prin deprecierea bruscă a leului faţă de euro. Deja anunțul privind referendumul a condus la deprecieri puternice pe forint, zlot etc. dar şi pe leu, cursul de schimb ajungând ieri la 4,34 ron pe un euro. O depreciere de 3% a leului față de euro (comparativ cu valoarea de acum) ar conduce la un cost suplimentar pe datoria publică de circa 0,5% din PIB anual, adică la un plus de 600 milioane euro la finanțarea necesară pentru anul 2012.
Am spus de mai multe ori că o criză mondială durează mai mult de 3 ani și de aceea guvernele trebuie să-și gândească strategii prin care să facă față tuturor problemelor, prevăzute sau nu, pe o perioadă mai lungă de timp.
Cred că toată lumea s-a convins (evident mai puțin guvernul Boc) că tăierile anuale nu ajută la nimic. Din contră, îngroapă economia unei țări.
În situații de criză, guvernele au datoria de a încerca să ia toate măsurile pentru păstrarea locurilor de muncă, păstrarea unui nivel normal al consumului, atragerea investitorilor străini etc.
