Anchetatorii susțin că adolescentul Lucas Alexandre Iancu ar face parte dintr-o rețea internațională extremistă, acuzată că urmărește destabilizarea ordinii mondiale.
Care era planul real al adolescentului? Metoda folosită nu a dat greș
Potrivit anchetatorilor, adolescentul ar fi urmărit să provoace panică la scară largă și să blocheze activitatea unor instituții-cheie din România și Statele Unite.
Zeci de școli, spitale, instanțe și redacții au primit mesaje de amenințare cu atacuri armate și crime în masă, autoritățile fiind obligate să intervină de urgență după fiecare alertă.
În mesajele transmise pe e-mail, autorul amenința că va intra în spitale înarmat și că va provoca un „masacru”, de asemenea își susținea intenția să ucidă cât mai multe persoane înainte de a se sinucide.
Surse apropiate anchetei susțin că adolescentul ar fi atras și alte persoane în gruparea creată online, printre care și o fată de doar 14 ani, considerată de procurori apropiată a rețelei.
Pentru că mesajele au fost trimise în mediul virtual, polițiștii l-au depistat cu greu pe adolescent.
FBI susține că adolescentul ar fi coordonat amenințări transmise în mai multe state
Potrivit documentelor din ancheta americană, adolescentul român este suspectat că ar fi participat la o rețea online care trimitea în mod repetat amenințări false către instituții publice din Statele Unite și Marea Britanie.
Mesajele ar fi vizat școli, spitale și alte clădiri publice și au dus la verificări de securitate. Luca Alexandre Iancu a ajuns în atenția FBI care îl acuză de terorism. Investigatorii americani susțin că activitatea grupului era organizată în mediul online, iar membrii foloseau identități false.
Potrivit procurorilor, adolescentul ar fi avut un rol activ în transmiterea și coordonarea mesajelor. În perioada 2023-2024, individul ar fi obligat mai multe tinere să trimită fotografii indecente. Cele care refuzau ar fi fost „pedepsite”, iar numele lor ar fi fost folosit în e-mailurile de amenințare.
În România, procurorii spun că metoda folosită a fost similară. Autoritățile americane au cerut extrădarea minorului, însă magistrații români au respins solicitarea, astfel că adolescentul este cercetat în România.
Acuzat de fapte dintre cele mai grave
Faptele reținute de anchetatorii români includ amenințarea, falsul informatic, alarma falsă și perturbarea funcționării instituțiilor publice.
În ceea ce privește pedeapsa, fiind minor, acesta nu riscă închisoare pe viață sau pedepse de tipul celor pentru adulți. Instanța poate dispune măsuri educative sau internarea într-un centru de detenție pentru minori, pe durate stabilite de lege.