' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
„Ar putea Australia să adere la UE?”, se întreabă The Sydney Morning Herald. Se întâmplă imediat după ce, în discursul privind starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus Canadei să devină „membru asociat” al Uniunii Europene (UE). Premierul canadian, Mark Carney, a asistat la discurs, iar mâine urmează să se adreseze Parlamentului European. Canada este „victimă a unei ostilități comerciale brutale din partea lui Trump”. S-a s-a apropiat de Uniunea Europeană. Mark Carney „construiește pentru Canada un viitor post-american”, scrie cotidianul australian, citat de Courrier International.
Ministrul australian al Comerțului: „Avem aceeași viziune”
Ar putea Australia să-i urmeze exemplul? „Avem aceeași viziune”, a declarat Don Farrell, ministrul australian al Comerțului. „Vom urmări cu mare interes inițiativele lui Carney”. Ministrul se declară deschis tuturor posibilităților privind eventuale noi acorduri cu UE: „Lumea se împarte între protecționiști și adepții liberului schimb. Este de necontestat că prosperitatea Australiei din ultimii 50 de ani se bazează în întregime pe deschiderea noastră către lume.”
Australia și UE își apropie economiile
În încercarea de a-și reduce dependența de SUA și China, Australia și UE au semnat, la sfârșitul lui martie, un acord de liber schimb, după opt ani de negocieri. Acordul nu a fost încă ratificat, astfel că Australia trebuie mai întâi să-l pună în aplicare înainte de a negocia noi înțelegeri cu UE. Prin urmare, Canberra pare încă departe de statutul de „membru asociat” al UE, oferit miercuri Canadei. Însă nici acordul de liber schimb semnat de UE și Canada în 2017 nu este ratificat de toate statele UE. Franța, Italia și alte opt state nu au făcut încă acest lucru, iar acordul este aplicat provizoriu.
„Puterile mijlocii” vor la masă, nu în meniul marilor puteri
Australia, Bruxellesul si marile state din UE par tot mai atrase de discursul premierului canadian de la Forumului Economic Mondial de la Davos, din acest an. Atunci, Carney spunea că ordinea internațională bazată pe reguli se află într-o „ruptură, nu într-o tranziție”. Asta face ca țările de putere medie, precum Canada, riscă ”să nu mai fie la masă, ci în meniu, dacă nu vor acționa împreuna”. Pornind de la această viziune, unul dintre economiștii citați de Sidney Morning Herald spune că poziția ocupată de Trump pe scena mediatică mondială nu corespunde greutății reale a Statelor Unite în economia globală”. Statele Unite reprezintă doar 15% din comerțul mondial. Asta dă puterilor mijlocii posibilitatea să se reorganizeze pentru a conta la masa marilor puteri.
Sigur, de ce nu și Australia, un stat modern, democratic, comparabil cu statele europene! Ar fi în avantajul UE o piață comună cât mai mare, de peste jumătate de miliard de consumatori. Poate vine și Scoția, ne facem 550.000.000, mult mai mult decât SUA, de patru ori cât Rusia, aproape jumătate din China.
Pe extraterestrii nu ii putem convinge sa adere la UE ?
Arabia Saudită a întrerupt livrările de petrol către Europa după ce atacurile cu drone au avariat conducta sa cheie de export la Marea Roșie, au declarat surse comerciale pentru Reuters.
Acest lucru i-a determinat pe marii cumpărători, precum Polonia, să caute alternative, pe măsură ce prețurile petrolului cresc peste 120 de dolari pe baril.
Surse din domeniul petrolului și transporturilor maritime au declarat marți că Arabia Saudită a notificat clienții europeni că anulează unele transporturi de țiței din septembrie și suspendă încărcările de petrol în portul Yanbu de la Marea Roșie.
Întreruperile din aprovizionare au susținut prețurile petrolului, contractele futures pentru țițeiul Brent tranzacționându-se în jurul a 108 dolari pe baril, iar prețurile fizice ale petrolului din Europa chiar mai mari, țițeiul de referință Brent tranzacționându-se în jurul a 122 de dolari pe baril, arată datele LSEG. La Bursa de Valori din Shanghai, China, petrolul este cotat la 138 de dolari pe baril.
Cartelul OPEC a anunțat o creștere a limitelor producției de petrol pentru a patra oară. Cu toate acestea, rezervele reale sunt în scădere, iar prețurile petrolului cresc. Motivul este că petrolul produs nu poate fi livrat consumatorilor.
Da, Bryan, din cauza războiului lui Trump, că europenilor le pasă mai puțin (sau deloc) de Israel pe când în SUA loby-ul evreiesc e foarte puternic. Ne-au făcut-o!
Potrivit Politico, diplomații UE au fost luați prin surprindere de faptul că o idee atât de amplă a fost anunțată public înainte de a fi discutată în detaliu de guvernele europene. Aceștia au aflat direct despre aceasta în timpul discursului președintelui Comisiei Europene în fața Parlamentului European de la Strasbourg, pe 16 septembrie.
Pentru Uniunea Europeană însăși, această propunere este fără precedent: tratatele UE actuale nu prevăd o categorie separată de „membri asociați”, astfel încât parametrii unui astfel de format nu au fost încă stabiliți politic și juridic. Tocmai această lipsă de claritate ridică semne de întrebare în rândul reprezentanților statelor membre.
„Nimeni nu știe cu adevărat ce înseamnă asta. Avem sentimente calde pentru Ottawa, dar trebuie să înțelegem detaliile”, a declarat un diplomat european, citat de Politico.
Întrebările cheie rămân deschise: ce drepturi va primi Canada, cât de profund va fi accesul său la piața internă europeană, ce obligații vor apărea pentru Ottawa și dacă crearea noului statut va necesita modificări ale legislației UE sau ale cadrului tratatului.
Canada are deja un Acord economic și comercial cuprinzător (CETA) cu UE, în vigoare din 2017, dar ratificarea sa completă de către statele membre individuale ale UE nu a fost încă finalizată.
Dacă părțile vor conveni asupra unui mecanism specific, formatul canadian ar putea deveni un model distinct de parteneriat al UE cu statele care nu aspiră la statutul de membru cu drepturi depline, dar își doresc o integrare economică, tehnologică și de apărare semnificativ mai profundă cu Europa.