Minciunile lui Păunel

Eșecuri galben-portocalii în serie la Cluj

Principalii stâlpi de la Cluj ai noii puteri galben-portocalii sunt primarul Emil Boc, președintele Consiliului Județean, Alin Păunel Tișe, și europarlamentarul Daniel Buda, care este președintele organizației județene a PNL. Tustrei sunt de profesie avocați, dar nu s-au remarcat în această branșă. Tustrei provin din PDL și sunt legați ombilical de o amiciție strânsă și interesată de aproape două decenii. Boc este atât nașul de căsătorie cât și nașul politic al lui Tișe, el fiind cel care l-a propulsat în funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj în 2008, când era liderul național  al PDL. Peste câteva luni expiră al doilea mandat de președinte al Consiliului Județean Cluj al avocatului Alin Păunel Tișe, fără ca acesta să fi consemnat vreo realizare notabilă. Tișe a fost un avocat mediocru și un șef de Consiliu Județean la fel de mediocru. Din păcate, de marile proiecte ale județului Cluj s-a cam ales praful.

Proiecte eșuate, proiecte nedemarate

Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, cum este denumită pompos groapa ecologică a județului Cluj, a demarat în 2012, în ultimul an al primului său mandat de președinte al Consiliului Județean, și trebuia finalizat în 2014, dar s-a împotmolit. Pînă în 2019, în șapte ani de la demarare, a fost realizat doar în jur de 50% din proiect, dar valoarea investiției a crescut de peste patru ori, costurile acesteia ajungând de la  valoarea inițială de 24 milioane de euro, în mare parte fonduri europene, la peste 100 milioane de euro. Problema gunoiului depozitat nelegal în groapa de la Pata Rât, denumita mini-Cernobîlul de langa Cluj de activiștii de mediu, cea mai rușinoasă pata a municipiului și județului Cluj, care trebuia închisă în 2010, nu a fost rezolvata încă de nașul Boc și finul Tișe, amândoi fiind suspectați de multă vreme că sunt legați de anumite interese cu firma de salubritate care o administrează.

În ultimul mandat, Tișe i-a aburit pe clujeni, la intervale de 2-3 luni, prin comunicate sau conferinte de presă prin care anunța că urmează să fie închisa rampa de gunoi de la Pata Rât, dar predicțiile sale nu s-au împlinit. De exemplu, în cursul anului 2019, a anunțat la inceputul lunii aprilie că rampa va fi închisă pâna în luna septembrie, la finele lunii iulie a comunicat ca este aproape gata cu închiderea acesteia, iar în septembrie a prelungit termenul pe finalul lui octombrie. Cu o săptămână înainte de Crăciun, Tișe s-a laudat că a închis rampa de la Pata Rât, dar numeroși clujeni i-au răspuns zilele următoare că miroase a gunoi în tot Clujul, iar activiști de mediu i-au reproșat că este doar „o vrăjeală”. Pe de altă parte, în perioada 2016-2019, au fost înregistrate peste 30 de incendii la această groapă, care nu numai că au afectat condițiile de mediu ale locuitorilor Clujului, dar au periclitat și activitatea Aeroportului Internațional Avram Iancu, situat în apropiere. Colac peste pupăză, la sfârșitul anului trecut au venit vești proaste de la Bruxelles, în sensul că în curând va fi declanșată procedura de infrigement și România va fi amendată de Comisia Europeana cu zeci de milioane de euro pentru mai multe gropi de gunoi, printre care este nominalizata la loc de frunte groapa de la Cluj.

Spitalul Regional de Urgență Cluj a rămas la stadiul de vorbe și toane

Într-o conferință de presă din august 2016, președintele Tișe a declarat că acest spital nu poate fi construit de Consiliul Județean Cluj pentru că nu are resurse pentru un spital dimensionat pentru întreaga regiune. După doi ani s-a răsucit, în noiembrie 2018 solicitând preluarea de către Consiliul Județean a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgență. Din cauza acestor toane si ifose, Iasiul a luat-o inaintea Clujului, Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Sanatatii anuntand zilele trecute ca prima licitatie pentru un spital regional va fi organizata pentru Spitalul Regional de Urgenta Iasi. In septembrie 2019, Tise a promis construirea Parcului industrial Tetarom V la Campia Turzii, proiect pe care l-a mai anuntat in 2012. Promisiunea sa este putin fezabila, in conditiile in care Tetarom IV, preconizat in localitatea Feleacu, a fost tras pe linie moarta, dupa ce au fost cheltuite 5 milioane de lei din bugetul Consiliului Judetean, iar Tetarom I, construit in zona Taietura Turcului, a fost finalizat cu 5 ani intarziere.  Aflata in subordinea Consiliului Judetean, Cluj Arena SA, societatea comerciala care administrează stadionul Cluj Arena, devenit un simbol al Clujului după marile festivaluri muzicale și competiții sportive găzduite în ultimii ani, a intrat în insolvență în 2017. In vara anului 2019 a intrat in insolventa Societatea comerciala Drumuri si Poduri Judetene SA, aflata, de asemenea, in proprietatea si in subordinea Consiliului Judetean Cluj.

Starea proasta a drumurilor judetene

Starea drumurilor județene este dezastruoasă, inclusiv comparativ cu județele învecinate mai sărace, Sălaj sau Bistrița-Năsăud. Conform unei hărți interactive a drumurilor din România realizată de Asociația Pro Infrastructura, în județul Cluj numărul drumurilor județene aflate în stare extrem de proastă, aproape impracticabile sau într-o stare foarte proastă este mai mare decât al drumurilor pe care se poate circula în condiții decente sau foarte bune.  Lumea nu a uitat că, înaintea alegerilor locale din 2012, președintele Alin Tișe a anunțat, cu mare tam-tam, asfaltarea a 12 drumuri județene pentru care au fost încheiate contracte cu Kiatt Group, firmă turcească promovata și protejată de Traian Băsescu, când era primar general al Capitalei, și preluată ulterior de primarul Clujului, Emil Boc. Asfaltarea celor 12 drumuri a rămas doar în vorbe și în scripte, majoritatea acestora fiind doar plombate cu lopata în acel an electoral.

Cu un an înainte, respectiv în 2011, sub președinția lui Alin Paunel Tișe, Consiliul Județean Cluj a atribuit Kiatt Group cel mai mare și mai bănos contract de asfaltare a drumurilor județene. Firma turcească a câștigat licitația pentru asfaltarea a 438 km de drumuri județene contra sumei de 66 milioane de euro. Președintele comisiei de licitație a fost vicepreședintele Consiliului Județean, Radu Bica, care a fost arestat după câteva luni pentru implicare în trucarea unei licitații pentru întreținerea stadionului Cluj Arena. Contractul a fost încheiat pe o durată de patru ani, dar după trei ani a fost reziliat de Consiliul Județean, sub o altă conducere, întrucât nu au fost respectate licitația, graficul de lucrări și prevederile de protecția mediului. Cu toate acestea, în 2016, după ce a revenit în fruntea Consiliului Județean, Alin Tișe a anunțat deblocarea contractelor cu Kiatt Group pentru reabilitarea drumurilor județene, iar firma turcească a solicitat suplimentări de bani pentru acestea.
La inceputul anului 2019, președintele Tișe a recunoscut că Consiliul Județean Cluj a reușit să modernizeze doar o treime din drumurile județene, iar vara trecuta a fost obligat sa faca public ca in cursul anului 2019 au fost afaltati doar 56 km din 11 drumuri judetene.

Un exemplu de batjocura marca Tise

Un exemplu sugestiv pentru stilul presedintelui Alin Paunel Tise este modul de intretinere si de reparare al Drumului Judetean 161 pe raza comunei Dabaca, una din cele mai vechi localitati din judetul Cluj, in care se afla o cetate medievala, despre care unii istorici au afirmat ca ar fi apartinut voievodului Gelu, primul voievod roman atestat de cronicile medievale. In luna mai 2012, in cursul campaniei electorale pentru alegerile locale, la care candida in vederea realegerii in functia de presedinte al Consiliului Judetean Cluj, Tise a promis locuitorilor comunei Dabaca ca dupa alegerile respective va fi asfaltat Drumul Judetean 161. Localnicii au ramas doar cu promisiunea, pentru ca nu s-a mai realizat nicio asfaltare. In toamna anului respectiv, inaintea alegerilor parlamentare, a fost efectuata doar o plombare cu lopata a gropilor de pe acest drum.

In toamna anului 2016, a fost aplicata pe acest drum o mixtura presata de pietris cu bitum,iar, cu aceasta ocazie, s-a anuntat ca in anul urmator va fi aplicat covor asfaltic. In cursul anului 2017 nu a fost realizat acest lucru, doar in anul 2018 a fost aplicat un astfel de covor, insa numai pe raza localitatilor Darja din comuna Panticeu si Paglisa din comuna Dabaca si pe o distanta de circa doi kilometri pe raza satului Dabaca, ramanand neasfaltata o distanta de peste 12  kilometri, inspre Drumul National 1, pe raza satelor Dabaca si Luna de Jos. In septembrie 2018, presedintele Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, a anuntat triumfalist intr-o conferinta de presa ca pe DJ 161 Dabaca-Paglisa-Darja-Panticeu lucrarile de intretinre curenta si periodica au intrat in faza de asfaltare. La inceputul lunii octombrie 2018, lucrarile de asfaltare au fost insa oprite in apropierea cetatii din Dabaca, desi conditiile meteorologice erau favorabile. Reprezentantii Primariei Dabaca si ai Consiliului Judetean Cluj au afirmat ca lucrarile de asfaltare vor fi reluate in primavara anului urmator, dar acest fapt nu s-a intamplat.

In luna mai 2019, cu ocazia unei intruniri care a avut loc in caminul cultural din comuna Dabaca in campania electorala pentru alegerile europarlamentare, presedintele Alin Paunel Tise a promis ca asfaltarea drumului va fi reluata la inceputul lunii iulie si va fi finalizata in acest an. A trecut vara, a trecut si toamna, insa lucrarile de asfaltare nu au fost reluate, rezultand ca totul nu a fost decat o promisiune electorala mincinoasa. Presedintele Tise i-a mintit si pacalit a doua oara in mod grosolan pe locuitorii comunei Dabaca. Prefecatoria lui Tise a fost demascata printr-un raspuns al Consiliului Judetean publicat de Ziar de Cluj in data  29 iulie 2019, din care rezulta ca finalizarea asfaltarii pe tronsonul de 12 kilometri de pe Drumul Judetean 161 nici macar nu era inclusa printre lucrarile de modernizare programate in acest an. Dupa trei ani de la aplicarea mixturii de pietris cu bitum, pe distanta respectiva au aparut sute de gropi, dintre care unele prezinta pericol pentru circulatia autovehiculelor.

 

 

 

 

 

 

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4
Valer Marian 274 Articole
Author

16 Comentarii

  1. Ha, ha! Să arate vreun județ din patria mioritică regățeană măcar jumatate cât arată județul Cluj, și-atunci mai vorbim !
    Iar de orasul Cluj…degeaba incercati sa aruncati cu lături, Clujul e dat exemplu pozitiv peste tot in lume.
    Și PSD la Cluj este partidul de pe locul…4(patru) !!

  2. cretinel la cretinel trage. Buda asta are comportament care cu greu poate fi calificat de normal. Tise e o catastrofa, ca si nsul sau Boc, care de la inaltimea sa de fost prim ministru se considera unic. Problema e ca atunci cand au fost alegerile locale nu exista marele peneleu, contracandidatul sau a fost o hahalera (acum nu mai e pentru ca e panelist) iar faimosul grup pesedist de la Cluj este compus din golani sub forma de epave. Ca nu toti penelei sunt golani este clar. Un exemplu pozitiv este primarul din Oradea, care a modernizat si reparat orasul. Bravo lui.

  3. Ia ancheteaza mata firma urbana bistrita care se extinde in forta financiar in judetul cel mai sarac din moldova romaneasca! Hai, da pe goarna toate afacerile pnl-usr din bistrita sa stim si noi ce ne asteapta??!

  4. Acest, Valerica Marean, este un fost procuror comunist care nu-i poate ierta lui Tise si nici lui Boc, faptul ca au fost de acord cu relocarea asa numitei „Imprimereii a Ardealului” (care este o maghernitza si o paduchelnitza) pe un alt amplasament si construirea unei alte imprimerii moderne in Cluj-Napoca. De fapt el este „omul” unui pshihopat autointitulat, „directorul Imprimeriei Ardealului”, un scandalagiu, reclamagiu si razbunator, pre numele sau MIRCEA GIURGIU.

  5. AUZI LA EDILI DE CLUJ?PROIECTE NETERMINATE.DAR ÎN LOCALITATEA SFÎRNAS ,JUD,BIHOR,CÃTRE MARGHITA,SI ACOLO PNL,O DAT STRADA ASFALTATÃ,DAR PE HÎRTIE.ACUMA VREA 2 TURURI,POATE O ASFWLTEAZÃ ACUMA.HALAL EDILI,VAI DE CAPUL VOSTRU,AUZI 2TURURI,UNU DE CE NU ÎI BUN.NU IESI DIN PRIMA NU ESTI BUN,IESI DIN PRIMA F,BINE.AVETI BANI DE PRÃDUIALÃ,DOAR NU ÎS AI VOSTRII.

  6. Bai Mirciulica cu toate furturile gen Energobit,Pașcani etc.cu toate infuziile de capital de la bugetul de stat(după perioada Hrebenciuc in erdei și deci și la Cluj s-au făcut infuzii de capital de la bugetul de stat de aproape 80% din valoarea acestuia – Aeroport,stadion,sala de sport,100000 de studenți cu profesorii aferenti pe bani celorlalți români,autostrăzi cu nemiluita,cofinantari de la buget pentru fiecare investitie străină etc.)tot nu excelenți la nici un capitol (excepție fanfaronada)fata de celelte orașe mari ale României.Prin comparație orase precum Timișoara,Iasul,Constanta,Craiova,nu au beneficiat de acelaș tratament și arată mult mai bine cu bani mai puțini și prin munca oamenilor din acele orașe.Daca tot ai impresia ca orasul Cluj este opera românilor te rog sa imi arăți o clădire facuta de români în centrul vechi al orașului.Nici macar edificii importante ca Teatrul Național,Primăria sau Universitatea nu sunt facute de români.In aceasta situatie oamenii normali s-ar rușina și ar pastra o liniște decentă.Nici in 1000 de ani realizările românilor din erdei nu vor egală pe cele ale românilor din Regat in TOATE DOMENIILE.FUDULUL TOT SUPERINTELIGENT.

  7. Ce p-la mea arata Jud Cluj bă Mircius ? Ai ieșit din Cluj ca să afirmi asemenea tâmpenii ? Tu crezi ca bunăstarea unor oameni sta doar in slană si pălincă prostovane ?

  8. Vad ca in Teleorman totul este in regula de cand Veorica face sarmale, la Bucuresti, avem „centura”, dar numai pentru „centuriste” iar Madam of sarma’mkur a rezolvat problema transportului si a poluarii cu autobuze si tranvaie turcesti, iar bucuresteni sunt invitati sa stea afara ca-i mai cald de cat in apartamente, iar somajul a fost rezolvat, avem numai in primarie peste 35000 de angajati, aici a intrecut si Berlinul care nu as ajuns de cat la 240 de angajati la o populatie dubla,dar cel mai rau este in Cluj, gropi, mizerie, hoti, coruptie, saracie lucie, dupa cum ne spune „specialistul”…

  9. No,amu’,daca v-o acatat marele Boc de harta si va stie tat mapamondu’de festivaluri,cata ca-s tare ciudosi astelalti,ca-i cinos la Cluj,de nu mai ai pe unde sa afli ase ceva ;bag de sama ca „marele urs”nu-si da cu parerea daca-i vorba de Kolzsvar,macar ca il afli peste tot cand ii vorba de spurcat olahii…

  10. Vezi ca mult-iubitul tau judet e abia pe LOCUL 5 in clasamentul contributiei la PIB! Primele patru judete sunt din fostul regat, mandriile ardealului fiind pe locurile 5,6,si 7! Vocea mai mica sau valea, ca destul ati uzurpat functii si pozitii inalte in Capitala.

  11. Nu stiu ce or fãcut edilul vostru al meu sti ce o fãcut.nu îmi.,ne.,trebuje 2 tururi,va fi ales primar,pînã cînd ,candideazã.Cine vrea zã facã glume proaste pe edili lor treaba lor.NOI JUD BIHOR AVEM.,OM,OM,OM,DUPÃ ESTE SI BUN GOSPODAR.,,,TRÃIASCÃ BOLOJAN.PÃCAT CÃ ARE CULOARE POLITICÃ.DAR NOI ÎL IUBIMSI ASA.PENTRU CÃ MERITÃ.DEAR AVEA TOTI PNDELEI,ASA CEVA.DAR CU O FLOARE .,NU SE FACE PRIMÃVARÃ.

  12. @@Mircius
    „Vezi ca mult-iubitul tau judet e abia pe LOCUL 5 in clasamentul contributiei la PIB!”

    Ești prost informat ! Notează:

    1. Timis 45,670 mld lei
    2. Cluj 44,801 mld lei
    3. Constanta 42,188 mld lei
    4. Prahova 38,425 mld lei
    5. Brasov 32,246 mld lei

    Nu este inclus Bucurestiul care, oricum are un PIB aiurea, rezultat al unor raportari de tip centralist (DACMC – Directia de Administrare a Contributiilor Marilor Contributori este instrumentul prin care toti marii agenti economici din țară au impozitele calculate la …București! O aiureală)

    Deci Clujul e pe 2, stimabile si in scurt timp va depăsi Timisul si va trece pe 1.
    Ca judet, du-te si vezi cum arata satele din acest judet și-apoi te-apucă a vorbi.

  13. Prezinti un clasament facut de Dancu(r), mincinos, nerusinat, ca pt. fraierii de acolo.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.