O ramură economică restrânsă şi dedicată exclusiv celor bogaţi a cunoscut un avânt uriaş în ultimii 50 de ani şi începe acum să creeze probleme în Europa. Călătoria de plăcere era aproape inexistentă în urmă cu 60 de ani.
Însă turismul a fost redefinit şi a explodat datorită introducerii în Europa a concediului plătit, în anii 1960 şi 1970, o perioadă de influenţă social-democrată în marea parte a Europei de Vest. Au ajutat la această evoluţie şi perioada de dezvoltare economică postbelică, și impactul televiziunii în promovarea destinaţiilor turistice, alături de explozia demografică din anii 1940-1960, care a alimentat contingentul de turişti „profesionişti“ vreme de decenii şi a dus la apariţia unei ramuri economice de care multe ţări îşi leagă nemijlocit creşterea economică.
Însă acest fenomen considerat absolut benefic pentru turişti şi gazdele lor începe să-şi arate şi faţa urâtă. În Spania, Italia, Franţa, Croaţia, Portugalia încep să prindă avânt mişcări împotriva turiştilor, alimentate de nemulţumirea localnicilor, care se văd invadaţi de milioane de străini în fiecare an.
„Barcelona nu e de vânzare“
Fenomenul a apărut în Spania, ţară care a înregistrat în 2016 al patrulea record consecutiv al numărului de turişti – aproape 76 de milioane (de aproape două ori populaţia ţării). Catalonia şi Bracelona au fost cele mai frecventate, cu 9 milioane de turişti în capitala regiunii, fără a-i pune la socoteala pe cei care au petrecut doar o zi în trecere pe aici.
„Barcelona nu e de vânzare“, a fost sloganul sub care a manifestat organizaţia Arran împotriva turiştilor, încă din luna ianuarie 2017. În această vară au urmat acţiuni mai „convingătoare“: tăierea anvelopelor maşinilor turiştilor şi spargerea geamurilor hotelurilor de cinci stele sau „asediul“ plajei La Barceloneta, unde se aflau cohorte întregi de turişti ameţiţi de alcool.
„Suntem sătui de ocuparea spaţiului nostru public de afacerea turismului. Alaturaţi-vă cauzei noastre“, a fost sloganul afişat de un grup de extremă stânga din Barcelona.
Proteste similare au avut loc la Palma de Mallorca, acolo unde localnicii sunt disperaţi că nu se mai pot saluta pe stradă din cauza invaziei turiştilor, sau la San Sebastian, în Ţara Bascilor, unde la finalul săptămânii trecute a fost anunţat un marş împotriva turiştilor, în timpul unei sărbători tradiţionale.
Moartea centrelor istorice
Ce-i nemulţumeşte pe spanioli, italieni, croaţi, portughezi şi pe toţi europenii care locuiesc în regiuni turistice? În primul rând, scriu revista franceză Marianne şi cotidianul britanic The Guardian, este vorba despre pierderea identităţii zonelor istorice ale localităţilor, alături de depopularea cartierelor istorice. Este un fenomen apărut în parte pe fondul închirierii la preţuri tot mai mari a locuințelor de aici, preţuri accesibile doar turiştilor străini cu dare de mână, la care se adaugă sentimentul de disconfort al localnicilor care încă rezistă în casele lor. În oraşele-port se adaugă invazia navelor de croazieră, cu tot impactul lor asupra mediului. „Autorităţile au încercat să facă turism în masă fără să ia în calcul situaţia locuitorilor şi problemele de mediu sau cele legate de inflaţia imobiliară. Soluţia este colaborarea cu locuitorii pentru a evita moartea centrelor istorice, pentru că turiştii şi localnicii caută deopotrivă autenticitatea“, spune pentru Marianne specialistul în turism Guillaume Cromer.
Mişcarea se extinde şi în Italia, în special la Veneţia, un oraş în care abia de mai trăiesc 55.000 de autohtoni, faţă de 100.000 în urmă cu 40 de ani. Oraşul pierde anual circa o mie dintre fiii săi, care fug de o piaţă imobiliară tot mai agresivă şi de cei 23 de milioane de turişti care vin aici anual. Aceeaşi situaţie şi la Lisabona sau la Dubrovnik, în Croaţia, un oraş al cărui centru istoric, trecut în patrimoniul UNESCO, era locuit de 5.000 de oameni în urmă cu 20 de ani, iar acum nu mai are decât 1.500 de localnici.
Turismul, salvarea Europei
Ultimul lucru de care are nevoie Europa este restrângerea turismului, scrie publicaţia Market Watch, îngrijorată de protestele împotriva turiştilor şi de taxele şi amenzile pe care autorităţile croate şi spaniole, spre exemplu, le impun celor care încearcă să viziteze anumite zone din oraşe sau insule. Europa începe să nu mai aibă un avantaj competitiv în multe industrii şi trebuie să compenseze acest handicap, este argumentul celor de Market Watch.
„Da, Europa produce maşini minunate, avioane, are case de modă şi de vinuri. Însă şi japonezii fac maşini, iar sud-coreenii sunt aproape. În curând, China va produce avioane bune, iar SUA sunt înaintea oricărei ţări europene din punct de vedere tehnologic.“ Aşadar, turismul este o portiţa de salvare.
O problemă serioasă pentru ONU
„Intensificarea sentimentelor împotriva turiştilor este o problemă care trebuie luată în serios. Dacă este administrat corect, turismul poate fi cel mai bun aliat al conservării şi prezervarii teritoriilor“, a spus Taleb Rifai, directorul Organizaţiei Mondiale a Turismului, citat de The Guardian.
Edilii oraşelor europene sufocate de turişti au început sa ia măsuri. În Barcelona, compania Airbnb a fost obligată să şteargă de pe listele sale locuinţele care nu aveau aviz tursitic de la primărie (circa o treime din totalul de 21.000), în Veneţia a fost interzisă contruirea de noi hoteluri în zona istorică, în Roma şi Milano a apărut interdicţia de a mânca în public şi de a intra în fântâni.
Imperialismul turismului
„Desigur, turismul poate ajuta la conservarea oraşelor. Însă ceea ce vedem acum este că turismul ieftin este un alt mod prin care globalizarea arată că nu lucrează la fel pentru toţi. Cei care admiră Veneţia nu sunt aceeaşi care se îmbată pe o plajă din Bulgaria, însă cu toţii ne rezervăm dreptul de a vizita aceste locuri. Nu încerc să va stric vacanţa. Însă nu poate fi negat caracterul imperialist al turismului. Călcăm din greu în casele altora, de parcă ar fi ale noastre. Nu e de mirare că oamenii şi-ar dori să nu fim acolo“, scrie The Guardian.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.