Europa intră într-un maraton electoral. Extrema-dreaptă poate câștiga teren de la Suedia până în Franța

Europa intră într-o perioadă electorală aglomerată, în care ascensiunea extremei-drepte va fi una dintre principalele teme. Din Suedia până în Franța și Spania, partidele naționaliste și anti-imigrație își pot extinde influența. Unele sunt deja aproape de putere, iar altele ar putea deveni indispensabile pentru formarea unor noi guverne, potrivit unei analize EFE.

Formațiunile aflate la dreapta spectrului politic au câștigat teren în mai multe state europene. Unele promovează politici dure împotriva imigrației și contestă politicile climatice sau drepturile LGBT. Altele privesc cu reticență sprijinul acordat Ucrainei sau au poziții favorabile Rusiei. În mai multe țări, partidele de centru încearcă încă să le izoleze prin așa-numitele „cordoane sanitare”. Este strategia prin care formațiunile proeuropene refuză alianțele cu extrema-dreaptă. Însă această barieră politică a început deja să se fisureze în unele state.

Calendarul începe pe 13 septembrie 2026, în Suedia, și se întinde până în primăvara anului viitor. Printre cele mai urmărite scrutinuri vor fi prezidențialele din Franța și alegerile din Spania și Italia.

Suedia și Germania deschid seria alegerilor

Primul test important vine duminică, 13 septembrie, în Suedia, notează AGERPRES. Premierul Ulf Kristersson conduce o coaliție de dreapta care s-a bazat în ultimii ani pe sprijinul Democraților Suedezi. Social-democrații din opoziție intră favoriți în alegeri, însă cursa s-a strâns în ultimele zile. Democrații Suedezi, formațiune de extremă-dreapta, se mențin în jurul pragului de 20%. Un succes al blocului de dreapta ar putea aduce partidul pentru prima dată direct în guvern. Până acum, formațiunea a sprijinit executivul din Parlament, fără să dețină portofolii ministeriale.

O săptămână mai târziu, atenția se mută în Germania. Pe 20 septembrie sunt programate alegeri regionale în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și în Berlin. Alternativa pentru Germania, AfD, intră în cursă după rezultatele foarte bune obținute în estul țării. În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, partidul conduce în sondaje, dar este departe de o majoritate absolută. O posibilă coaliție între social-democrați, Verzi și Die Linke ar putea însă bloca accesul AfD la guvernarea regională.

Situația este diferită la Berlin. Acolo, Die Linke este în creștere, iar o alianță cu Verzii și SPD ar putea forma majoritatea. AfD este cotat în jurul locului al treilea.

Alte alegeri regionale sunt așteptate anul viitor în Saarland, Schleswig-Holstein, Renania de Nord-Westfalia și Bremen.

Pe 27 septembrie au loc alegeri municipale la Cracovia. Scrutinul este urmărit și ca un barometru pentru guvernul liberal condus de Donald Tusk. Confederația nu a reușit să strângă semnăturile necesare pentru a participa la scrutinul local. La nivel național, însă, extrema-dreaptă poloneză este în creștere. Confederația și Coroana Poloneză ajung împreună la aproximativ un sfert din intențiile de vot, potrivit sondajelor citate de EFE. Partidul conservator Lege și Justiție, PiS, este cotat separat cu aproximativ 22%.

În aceste condiții, o revenire la Varșovia a unei majorități dominate de formațiuni naționaliste nu este exclusă. Alegerile generale trebuie organizate cel târziu în noiembrie 2027, dar scrutinul ar putea fi convocat mai devreme.

Europa Centrală și Balcanii, următorul test

Pe 3 octombrie sunt programate alegeri parlamentare în Letonia. Partidele de centru-dreapta sunt favorite, în timp ce formațiunea conservatoare și naționalistă Letonia Întâi este cotată între 8,5% și 13%.

O zi mai târziu, Bosnia și Herțegovina își alege conducerea pentru următorii ani. Vor fi votați cei trei membri ai președinției colective, parlamentarii de la nivel național și reprezentanții celor două entități ale țării.

În Republica Srpska, SNSD, formațiune naționalistă și apropiată de Rusia, este așteptată să-și păstreze poziția dominantă.

Tot pe 4 octombrie au loc alegeri regionale și municipale în Slovacia. Scrutinul va fi un test pentru coaliția condusă de premierul Robert Fico înaintea alegerilor generale de anul viitor. Smer, partidul lui Fico, combină politicile economice social-democrate cu poziții conservatoare și naționaliste. Formațiunea se opune imigrației ilegale și politicilor favorabile comunității LGBT. În sondaje apare și Republica, partid cu un discurs de extremă-dreapta, critic față de NATO și politica europeană în domeniul migrației.

Republica Cehă votează pe 9 și 10 octombrie în alegerile municipale și pentru o treime din Senat. ANO, partidul premierului Andrej Babiš, pornește favorit. Guvernul de la Praga include și două formațiuni naționaliste și eurosceptice, SPD și Motoriștii.

Pe 25 octombrie, Serbia merge la alegeri parlamentare anticipate. Scrutinul a fost convocat după o perioadă lungă de proteste și tensiuni politice. Partidul Progresist Sârb, SNS, formațiunea președintelui Aleksandar Vučić, domină politica sârbă de peste un deceniu. Deși se prezintă drept proeuropean și conservator, partidul a adoptat tot mai multe mesaje naționaliste. În actualul Parlament, 27 dintre cele 250 de mandate sunt deținute de reprezentanți ai unor formațiuni considerate de extremă-dreapta.

Tot pe 25 octombrie este programat primul tur al prezidențialelor din Bulgaria. Partidul naționalist Renașterea participă la scrutin, dar sondajele nu îi oferă deocamdată perspective pentru un rol decisiv.

Seria alegerilor din 2026 continuă pe 15 noiembrie, cu scrutinul local din Slovenia. Cel mai mare partid din zona dreptei este SDS, membru al Partidului Popular European.

În cursă intră și Resni.ca, partid de extremă-dreapta care are în prezent cinci dintre cele 90 de mandate ale Parlamentului sloven.

Franța, Spania și Italia pot schimba raportul de forțe în 2027

Miza crește considerabil în 2027, când mai multe state mari din Uniunea Europeană merg la urne.

Estonia deschide calendarul pe 7 martie, cu alegerile parlamentare. Partidul de centru-dreapta Isamaa conduce în sondaje, în timp ce EKRE este cotat cu aproximativ 13%.

În Italia sunt așteptate atât alegeri locale, cât și parlamentare. Scrutinurile municipale pot avea loc între 15 aprilie și 15 iunie. Data alegerilor generale nu este stabilită. Termenul este în toamna lui 2027, dar scenariul unui scrutin organizat mai devreme a intrat deja în discuție. Giorgia Meloni va intra în cursa electorală după ce a devenit premierul cu cea mai lungă perioadă la conducerea unui guvern italian după Al Doilea Război Mondial.

Coaliția sa se confruntă însă cu slăbirea unora dintre parteneri și cu apariția unei noi formațiuni la dreapta sa. Futuro Nazionale, partidul fostului general Roberto Vannacci, a crescut rapid în sondaje și a devenit una dintre principalele formațiuni de extremă-dreapta din Italia.

Unul dintre cele mai importante scrutinuri europene va avea loc în Franța. Primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 18 aprilie 2027, iar al doilea pe 2 mai. Marine Le Pen rămâne una dintre principalele opțiuni ale extremei-drepte și se află în fruntea mai multor sondaje. Ar fi a patra sa încercare de a ajunge la Palatul Élysée. Cursa rămâne însă deschisă. Nu sunt cunoscuți încă toți candidații, iar configurația turului al doilea va fi decisivă.

Finlanda votează tot pe 18 aprilie. Social-democrații din opoziție sunt favoriți în sondaje. O victorie a SDP ar putea scoate din guvern Adevărații Finlandezi. Partidul de extremă-dreapta guvernează din 2023 alături de conservatori, creștin-democrați și Partidul Popular Suedez. Sondajele indică însă o scădere a formațiunii, care ar putea ajunge pe locul trei sau patru.

Spania va fi un alt punct important pe harta electorală europeană. Alegerile municipale și regionale sunt programate pe 23 mai 2027, iar legislativele trebuie organizate ulterior, cel târziu în cursul verii. Premierul socialist Pedro Sánchez a spus că nu intenționează să suprapună cele două scrutinuri. Partidul Popular guvernează deja în mai multe regiuni și orașe alături de Vox. Sondajele indică un avantaj al dreptei, iar o alianță PP-Vox ar putea avea suficiente mandate pentru a forma viitorul guvern.

Și Grecia va organiza alegeri generale în primăvara anului viitor. Soluția Greacă, principala formațiune de extremă-dreapta, ar putea să-și dubleze numărul de parlamentari, potrivit sondajelor. Formațiunea naționalistă Vocea Rațiunii ar putea intra pentru prima dată în legislativ. În schimb, partidul religios Niki riscă să rămână în afara Parlamentului.

În Lituania vor fi organizate alegeri locale în aceeași perioadă. Partidul naționalist Zori de Nemunas, care a făcut temporar parte din coaliția de guvernare, nu este însă cotat pentru rezultate importante în Vilnius sau în celelalte mari orașe.