Piedici noi la Bruxelles. Extinderea Uniunii Europene spre Moldova, Ucraina și Muntenegru întâmpină obstacole

Ungaria și Bulgaria au cerut o modificare importantă în proiectul concluziilor Consiliului European. Ele doresc eliminarea formulării despre deschiderea „cât mai curând posibil” a clusterelor pentru Moldova și Ucraina. În același timp, Zagrebul face presiuni asupra Muntenegrului. Țara vecină trebuie să își rezolve disputele istorice înainte de finalizarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Frână pentru Moldova și Ucraina

Surse diplomatice de la Bruxelles au explicat poziția Ungariei și Bulgariei. Cele două state au insistat pentru scoaterea expresiei „cât mai curând posibil” din documentul oficial. Textul a fost pregătit pentru summitul liderilor europeni din 15 și 16 octombrie. O versiune inițială a proiectului saluta progresele celor două state candidate. Liderii europeni așteptau deschiderea celorlalte clustere cât mai curând posibil. Această decizie trebuia luată în conformitate cu o abordare bazată pe merite, conform informațiilor news.ro.

Versiunea actualizată a documentului a suferit o modificare importantă. Expresia a dispărut din paragrafele dedicate Ucrainei și Republicii Moldova. Ungaria și Bulgaria au invocat necesitatea păstrării unei formulări convenite anterior de liderii europeni. Oficialii au dorit de asemenea evitarea oricăror presiuni politice suplimentare. Textul oficial rămâne în negocieri strânse între cele 27 de state membre. Documentul poate fi modificat până la adoptarea concluziilor finale de către liderii Uniunii.

Republica Moldova și Ucraina au deschis oficial negocierile la Luxemburg pe 13 octombrie. Țările au deschis clusterele pentru piața internă și pentru competitivitate. Ele mai au de deschis grupurile pentru agenda verde și pentru resurse și agricultură. Consiliul European discută joi și vineri la Bruxelles despre procesul de extindere a Uniunii. Liderii analizează și reformele necesare pentru pregătirea blocului comunitar pentru noii membri.

Croația complică parcursul Muntenegrului

Pe de altă parte, publicația Politico anunță presiuni majore din partea Zagrebului asupra Muntenegrului. Croația cere rezolvarea disputelor istorice privind crimele de război și delimitarea frontierelor.

Aceste cerințe trebuie îndeplinite înainte de finalizarea negocierilor de aderare. Muntenegru este cea mai avansată țară candidată pe drumul către aderarea la Uniune.

Termenul preconizat pentru finalizarea procedurilor este anul 2028. Croația a aderat la blocul comunitar în 2013 și este cea mai nouă membră.

Prim-ministrul croat Andrej Plenković a oferit un interviu publicației Politico înaintea summitului. El a declarat că Zagrebul a avut o atitudine extrem de constructivă. Oficialul a subliniat însă existența unor probleme vechi de zeci de ani.

Aceste dispute blochează capitolele despre justiție, drepturi fundamentale și politică externă. Anumite probleme se află pe ordinea de zi de doi ani fără niciun progres. Premierul croat a îndemnat Muntenegru să facă pași concreți. El a cerut colegilor europeni să ajute la încheierea acestor negocieri dificile.

Probleme nerezolvate din anii ’90

Preocupările Croației sunt detaliate într-un document strategic obținut de presa internațională. Zagrebul insistă că susține pe deplin ambițiile Muntenegrului de aderare la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, documentul identifică mai multe dispute nerezolvate care necesită soluții rapide. Croația urmărește facilitarea aderării statului vecin, nu împiedicarea acestui proces.

Mai multe probleme decurg din implicarea Muntenegrului în agresiunea militară din anii 1990. Acestea includ atacurile asupra orașului Dubrovnik și ocuparea unor teritorii croate. Zagrebul solicită despăgubiri pentru cetățenii croați deținuți în lagărul de la Morinj. Peste 300 de croați au fost reținuți acolo între octombrie 1991 și august 1992. Forțele sârbe și muntenegrene ocupaseră atunci o parte din regiunea Dubrovnik.

Croația cere expunerea permanentă a unei plăci comemorative la fostul lagăr de detenție. Oficialii solicită și redenumirea unei piscine municipale din orașul Kotor. Complexul poartă numele unui fost jucător de polo care a fost gardian la Morinj. Alte cereri vizează urmărirea penală a crimelor comise în Războiul de Independență al Croației.

Zagrebul dorește și continuarea discuțiilor privind delimitarea frontierei dintre cele două țări. În ciuda acestor dispute, Croația a acceptat până în prezent progresele înregistrate de Muntenegru. Țara candidată a închis provizoriu 21 dintre cele 33 de capitole de negociere. Muntenegru a devenit astfel liderul procesului de extindere al Uniunii Europene.