Șef acuzat că a pătruns cu telefonul în camera cu secrete a Transelectrica. Directorul demis ripostează: „Grup infracțional”

Victor Moraru a fost numit membru al Directoratului Transelectrica în octombrie 2024. Presa nota la acel moment că Victor Moraru s-a bazat pe sprijinul politic al lui Marian Neacșu pentru a obține postul.

Victor Moraru: „Nu sunt un tip care să beneficieze de sinecuri”

Fostul director neagă vehement că ar fi fost ajutat vreodată de Marian Neacșu să obțină funcția.

„Domnule, eu am avut 20 de ani funcții alese, nu numite. Am fost 16 ani primar, patru ani președinte de Consiliu Județean. Dumneavoastră considerați că atunci când ești ales de către popor ești favorizatul cuiva? ”, a spus Victor Moraru, pentru Cotidianul.

Acesta a mai adăugat că nici pentru funcțiile de conducere de la AMEPIP și Transelectrica nu a avut sprijinul lui Marian Neacșu.

„Absolut deloc. Și la Transelectrica și la AMEPIP am fost participant, nu m-a numit. Îmi pare rău că un om care a fost 20 de ani reprezentantul României la Comisia Europeană, un om care a fost primul din România care a depus proiecte de finanțare pe primul cadru financiar este acuzat că ar fi fost ajutat. Nu am fost ajutat, domnule.

Nu sunt un tip care să beneficieze de sinecuri. Sunt un om de administrație. Mâine mă duc la orice selecție și, cu fruntea sus…Mă cunosc cu domnul Neacșu cum mă cunosc cu foarte mulți oameni”, a adăugat Victor Moraru.

„Este una dintre companiile jefuite ale acestei țări”

Motivul oficial invocat de Consiliul de Supraveghere al Transelectrica pentru demiterea lui Victor Moraru este acela că i-a fost retras certificatul ORNISS. Fostul director acuză că decizia Consiliului de Supraveghere este „ilegală”.

„Consiliul de Supraveghere nu are rolul doar de a lua act de un document. Consiliul de Supraveghere are obligația, de aceea îi spune și de Supraveghere, să verifice temeinicitatea deciziei și a documentelor existente. Este clar că Consiliul de Supraveghere a tratat superficial acest subiect”, a spus Victor Moraru.

Sursele Cotidianul susțin că certificatul a fost retras pe motiv că acesta ar fi intrat singur cu telefonul într-o cameră în care se aflau informații secrete.

Victor Moraru neagă, însă, acest aspect și susține că informațiile erau publice. Mai mult, acuză că a fost „eliminat”.

„Eu vă asigur că nu este niciun incident de securitate. Este doar un mod de lucru la această companie pentru a elimina persoanele care nu vor să fie complici la infracțiunile care sunt practicate la nivelul companiei și vă asigur că este una dintre companiile jefuite ale acestei țări”, a spus Victor Moraru.

„Au produs ei un document clasificat pentru a îmi crea mie această problemă”

Acesta mai susține că documentele consultate sunt „două note ale directorilor de la Direcția Juridică și Direcția Comercială care scoteau în evidență aceleași abateri pe care le menționează și CCR (n.r. Curtea de Conturi a României) în Raport și Decizia din 2020”. Documentele atașate au fost trimise redacției Cotidianul de către Victor Moraru.

Victor Moraru spune, de asemenea, că abaterile pe care le invocă se referă la un contract semnat în anul 2009 și adiționat de 16 ori.

„Nu sunt documente secrete. Aceste documente care mi-au fost aduse sunt informații publice. Nu înțelegeți că acolo nu există informații clasificate? Au produs ei un document clasificat pentru a îmi crea mie această problemă. Au luat nota mea când spuneam că e ilegal să prelungească iarăși contractul, că nu are viză CTP, că sunt abateri de la lege. Au luat nota mea și au făcut-o clasificată.

(…) Au invocat că am intrat cu telefonul, documentele fiind publice, înțelegeți? După care au făcut o cercetare și au constatat că opinia mea, cea în care spuneam că este ilegală semnarea contractului…au clasificat hârtia mea, domnule, înțelegeți? Hârtia mea au clasificat-o ca secret de stat. Hârtia mea avea informații publice din raportul Curții de Conturi.

Nota mea, pe care au clasificat-o infractorii ăștia ca fiind secret de stat, conținea informații legate de termen și informații legate de valoarea suplimentată. Și de faptul că nu se respectă legea”, a explicat Victor Moraru.

Acesta a mai adăugat că în sală cu el s-a mai aflat un angajat care se ocupă de informațiile clasificate.

„A stat lângă mine când aveam telefonul. Nu mi-a zis să nu-mi aduc telefonul. A stat lângă mine. Pentru că nu erau informații clasificate acolo”, a completat acesta.

„Grup infracțional”

Fostul director al Transelectrica a mai adăugat că „au încercat să ascundă niște sume de bani”. Întrebat la cine se referă, Victor Moraru a precizat că „persoanele care fac parte din grupul infracțional”.

„Îi vedeți și dumneavoastră pe cei care au participat la eliminarea mea. Nadolu, Munteanu…”, a completat acesta.

Cotidianul a încercat să obțină puncte de vedere de la persoanele enumerate de Victor Moraru. Ștefăniță Munteanu, președintele Directoratului Transelectrica, și Cătălin Nadolu, membru al Directoratului, nu au răspuns solicitărilor redacției.

De asemenea, Victor Moraru a mai enumerat și alte persoane, însă Cotidianul nu a identificat niciun mijloc pentru a le putea contacta.

Fostul director a adăugat că are dovezi pentru afirmațiile pe care le face și le va prezenta Direcției Naționale Anticorupție.

Acesta a mai precizat că a contestat decizia de demitere în instanța. Primul termen este pe 27 martie.

Cine este Victor Moraru. Student în timp ce era primar

De origine din Ialomița, Victor Moraru a urmat Liceul de Marină din Brăila, pe care l-a terminat în 1986. La facultate s-a înscris abia peste aproape 20 de ani. Acesta notează că a urmat dreptul la Universitatea „Nicolae Titulescu” între 2002-2006, pe vremea când era primar. Tot aici a urmat și un program de master, între 2006-2007.

La doi ani după ce a terminat liceul, Victor Moraru s-a angajat ca metrolog la ULCOM Slobozia. A lucrat aici timp de trei ani, iar până în 2000 a fost administrator la două firme.

Pe plan politic, Victor Moraru și-a dedicate aproape întrega carieră PSD-ului. A avut, însă, o scurtă pauză, în care s-a alăturat PRO România, partid condus de Victor Ponta, fostul lider PSD.

În anul 2000 devine primarul orașului Amara, unde reușește să rămână până în 2016. În același an, având aspirații mai mari, candidează la președinția Consiliului Județean Ialomița din partea PSD și câștigă.

Doar că în 2020 PSD nu îl mai susține pentru o nouă candidatură și pleacă în PRO România, unde se afla deja și Marian Neacșu.

„Acestea sunt deciziile politice pe care le iau partidele, care ușor, ușor se demonstrează că au fost decizii greșite și partidul ajunge la 15-16%. Asta a fost decizia politicienilor de la momentul respectiv. De ce să fiu supărat? Eu am regretul că nu ne-am continuat activitatea în administrație”, a spus Victor Moraru, întrebat dacă l-a supărat decizia PSD de a nu îl mai susține.

Numirea lui Moraru la AMEPIP, criticată de Comisia Europeană

Ușor-ușor, revine, însă, în zona PSD. Din februarie 2022 și până în noiembrie 2023 ocupă, pe rând, postul de director general adjunct, director general și director în cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG). La venirea sa în SGG, șeful instituției era chiar Marian Neacșu. Între timp, acesta din urmă a ajuns vicepremier.

În noiembrie 2023, Victor Moraru aterizează la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), unde a fost numit în funcția de vicepreședinte.

Numirea sa a scandalizat Comisia Europeană, care a trimis o scrisoare Guvernului. Reprezentanții forului european reclamau că modul în care a fost ales Victor Moraru la conducerea AMEPIP nu a fost unul transparent.

Mai exact, aceștia au susținut că Victor Moraru a participat la selecția membrilor comisiei care ulterior l-au numit pe el în funcția de vicepreședinte AMEPIP. Acesta a participat la selecția membrilor comisiei din calitatea sa anterioară de director în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Operaționalizarea AMEPIP, jalon de peste 300 de milioane de euro în PNRR

Comisia Europenă a mai reclamat că niciunul dintre cei trei șefi ai AMEPIP, Mihai Precup (președinte), Victor Moraru și Ciprian Hojda (vicepreședinți), nu ar deține experiența necesară, scrie Economedia. În iulie 2024, cei trei au demisionat.

Subiectul AMEPIP este unul esențial în aceast perioadă, în contextul în care operaționalizarea sa reprezintă un jalon de 330 milioane de euro în PNRR. În comparație, jalonul referitor la pensiile speciale ale magistraților valorează 231 de milioane de euro. Deși inițial acesta a fost inclus în cererea de plată 3, Comisia Europeană a suspendat banii, pe motiv că jalonul nu a fost îndeplinit.

România a mai primit un răgaz până în noiembrie 2025. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, declara atunci că România a trimis Comisiei Europene dovezile privind îndeplinirea jalonului.

În octombrie 2024, Victor Moraru a fost numit membru al Directoratului Transelectrica.