Expoziţii din muzee care vă vor provoca

Evenimente la MNAR

“Ştefan Luchian, maestrul artei grafice româneşti”

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită în perioada 19 mai – 23 septembrie la expoziţia Ştefan Luchian, maestrul artei grafice româneşti, expoziţie organizată cu ocazia aniversării a 150 de ani de la naşterea marelui artist român.

Expoziţia este centrată pe opera grafică a lui Luchian, urmărindu-i traseul evolutiv într-o suită de peste 90 de pasteluri, acuarele şi desene ce debutează cu perioada în care Luchian a fost influenţat de curentul Jugendstil şi când a conceput celebra copertă a primului număr al revistei societăţii Ileana. Expoziţia propune o serie de lucrări selectate din toate perioadele de creaţie ale artistului, printre care se regăsesc: Safta florăreasa, Portretul lui Moş Niculae cobzarul, Ghereta din Filantropia, Birt fără muşterii, Mahala – Puţul din strada Clucerului, Cai de curse, Portretul doamnei Olivier, Apostoli printre ţărani, Pe drumul suferinţei, Case la Brebu, Lunca Ialomiţei, Ruinele mănăstirii Comana, Garoafe, Trandafiri, Albăstrele, Flori de câmp şi câteva dintre cele mai expresive autoportrete ale artistului. Lucrările etalate oferă publicului deopotrivă prilejul de a intui impactul generat de opera lui Ştefan Luchian, sincronă cu diversitatea propunerilor plastice ale epocii, dar angajată în acelaşi timp în căutarea unui specific naţional.

În expoziţie lucrările sunt prezentate în câteva secţiuni distincte, fiecare ilustrând principalele tehnici grafice experimentate de artist: de la creionul grafit, conté, cărbune sau pastel, la tehnicile pe bază de apă (tuş şi acuarelă). Succesiunea de prezentare în cadrul secţiunilor este cronologică.

Ştefan Luchian a fost şi a rămas cel mai mare maestru român al pastelului, cel care a reuşit să imprime acestei tehnici o forţă incredibilă, creând, în tonalităţi cromatice pline de vigoare, compoziţii neegalate până astăzi în arta autohtonă. Maniera sa de a specula efectele aplicării pe hârtie a pastelului este unică, depăşind rapid limitele desenului clasic în creion sau cărbune, în favoarea unei picturalităţi intense şi pline de spontaneitate. Luchian a întrevăzut potenţialul şi modernitatea tehnicilor grafice, experimentând continuu.

Format la clasa de pictură a lui Theodor Aman, se va desprinde rapid de influenţa acestuia. Temperamental s-a simţit atras de impresionişti, de Edouard Manet mai ales, de modul în care aceştia au folosit culoarea, sensibilitatea sa cromatică dezvoltându-se progresiv, ca o necesitate stringentă de exprimare. Revenit în ţară, spre anul 1900 se apropie de maniera Jugendstil, manieră preluată din atmosfera artei müncheneze, având în vedere că artistul a studiat aici timp de un an.

Luchian manifestă interes şi pentru creaţiile altor mari artişti: Delacroix, Courbet, Degas sau Van Gogh. La Paris, studiază la Academia Julian, în clasa profesorului W. Bouguereau, academist care însă nu l-a influenţat în mod deosebit. O adevărată revelaţie artistică pentru Luchian a fost contactul direct cu opera lui Nicolae Grigorescu, pentru care a avut o afinitate specială. A admirat spontaneitatea manierei lui Grigorescu şi modul personal în care acesta a preluat o parte a tezelor impresionismului. A fost considerat de contemporani un continuator al maestrului, dar s-a individualizat clar, prin realismul abordării temelor sociale, printr-o cromatică mult mai densă, plină de strălucire, şi prin modernitatea tehnicilor grafice experimentate. Treptat, prin precizia planurilor, prin modul în care îşi echilibrează cromatic lucrările, Luchian ajunge la o simplificare foarte modernă a formelor, fapt apreciat de critica autohtonă chiar de la prima expoziţie retrospectivă organizată artistului în anul 1939.

Curator: Elena Olariu

„Invenit / sculpsit. Gravura italiană din secolele XV-XVI”

Expoziția Invenit / sculpsit. Gravura italiană din secolele XV-XVI cuprinde 44 de stampe, multe dintre ele realizate de artiști celebri, precum Andrea Mantegna, Marcantonio Raimondi, Giorgio Ghisi, Agostino Veneziano sau Lodovico Carracci.

Lucrările compun o elocventă imagine de ansamblu asupra mijloacelor și posibilităților tehnice ale gravurii din Renașterea italiană. Expoziția tematizează în același timp relația dintre imaginea gravată și sursa ei – așa-numitul „modello”, care poate fi un desen, un tablou, o frescă sau chiar o altă gravură. Astfel, titlul expoziției – „invenit / sculpsit” – evocă raportul dintre prototip („invenit”) și imaginea gravată („sculpsit”): cei doi termeni, frecvent incizați în chiar câmpul imaginii, se referă la creația artistică propriu-zisă, respectiv la realizarea tehnică prin incizare, surprinzând specificitatea gravurii ca specie a „artelor desenului”. Expoziția este prilejuită de publicarea catalogului complet al gravurilor italiene din secolele XV-XVI aflate în patrimoniul MNAR.

Cu trei excepții, gravurile incluse în expoziție provin din Colecția Dr. Ion Cantacuzino. Donată inițial Muzeului Toma Stelian, colecția a fost transferată în 1950 Muzeului de Artă al R.P.R.

Dr. Ion Cantacuzino (1863 – 1934), medic specializat în microbiologie și întemeietor al şcolii naţionale de imunologie şi medicină experimentală, a fost un erudit cunoscător al stampelor. Primele sale achiziții datând din perioada studiilor la Paris, au pus bazele unei colecții enciclopedice: peste 12.000 de piese, în cea mai mare parte gravuri, dar şi cărţi ilustrate şi desene, ce oferă o imagine de ansamblu asupra istoriei gravurii europene.

Curatori: Cosmin Ungureanu, Dana Crișan

Vizitele ghidate sun programate sâmbătă 26 mai, orele 11:00, joi 7 iunie, orele 16:00 şi sâmbătă 23 iunie, orele 11:00

Mihail Grecu – Între metaforă și realitatea obiectivă

Muzeul Național de Artă al României și Muzeul Național de Artă al Moldovei cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova prezintă publicului bucureștean, până în 10 iunie, expoziția Mihail Grecu – Între metaforă și realitatea obiectivă, dedicată celui mai proeminent artist basarabean. Aceasta reconstituie ansamblul demersurilor plastice care caracterizează opera unui pictor mai puțin cunoscut publicului românesc.

Expoziția pune în valoare caracterul inovator al creației pictorului Mihail Grecu (1916-1998), personalitate artistică ce s-a dedicat consecvent înnoirii limbajului plastic. Cele 72 de lucrări selectate din colecţia Muzeului Național de Artă al Moldovei ilustrează dinamica unui discurs pictural de o copleșitoare intensitate artistică dezvoltat pe parcursul mai multor etape distincte. 

Prima etapă de creație (anii ’40 – ’50) se caracterizează prin aplecarea asupra raporturilor valorice de umbră și lumină, de spațialitate, urmând principii estetice deprinse de la vechii maeștri; cea de a doua etapă (sfârșitul anilor ’50 – anii ’60) se face ecoul preocupărilor de factură postimpresionistă, remarcându-se prin luminozitate și recursul la acorduri cromatice pure. În anii ’70, lucrările lui Mihail Grecu, ancorate într-o realitate obiectivă, căpătă o tulburătoare profunzime. Pictorul se dedică experimentelor plastice, recurgând la o serie de materiale mai puțin specifice picturii de șevalet (bitum, pigmenți, vopsele și lacuri industriale, pulbere de bronz și argint, vopsele spray etc.) prin care reușește să contureze un univers artistic și spiritual bine individualizat. 

Curator: Tudor Zbârnea, Director general al Muzeului Național de Artă al Moldovei 

Pictură, grafică și sculptură „Artă și comerț. 150 de ani”

Expoziția, deschisă până în 27 mai, în Galeria de Artă Europeană, reunește 35 de lucrări de pictură românească și europeană, grafică, sculptură, artefacte pre-moderne din colecția muzeului și facsimile după documente din arhiva Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București. Opere de artă realizate de artiști precum Johann Frankenberger, Miklós Barabás, Carol Popp de Szathmari, Emil Volkers, Ioan Andreescu, Nicolae Grigorescu, Sava Hentia, Ștefan Popescu, Francisc Șirato, Camil Ressu, Jean Alexandru Steriadi, Margareta Sterian, Frederic Storck, Alexandru Poitevin-Skeletti, Mircea Olarian și Iosif Rosenbluth constituie direct sau indirect mărturii peste timp ale evoluției vieții comerciale din țara noastră.

Dacă unele lucrări evocă universul plin de pitoresc al târgurilor și bâlciurilor provinciale din a două jumătate a secolului al XIX-lea, altele prezintă portretele unora dintre negustorii și comercianții semnificativi din secolele XIX-XX implicați în dezvoltarea sistemului comercial din țara noastră, care au adus o contribuție notabilă la modernizarea economiei românești.

World Press Photo 2018

Cea mai importantă expoziție internațională, World Press Photo, este organizată anul acesta la București de Fundația Eidos și găzduită de Muzeul Național de Artă al României până în 23 mai.

Expoziția de la București se înscrie în traseul internaţional al programului anual World Press Photo, prezentat în circa 100 de spații din peste 45 de țări care reunesc mai bine de 4 milioane de oameni la fiecare ediție.

Vernisajul expoziției „Pictori comentaţi de Petre Oprea”

Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă în colaborare cu Federaţia Română a Asociaţiilor, Centrelor şi Club­­­urilor UNESCO vă invită marți, 15 mai, la ora 16:00, la vernisajul expoziției Pictori comentaţi de Petre Oprea, deschisă în perioadă 15 mai – 13 iunie la Muzeul Colecțiilor de Artă.

Expoziția se înscrie în suita de manifestări dedicate împlinirii a 40 de ani de la înființarea Muzeului Colecțiilor de Artă ca secție a MNAR. Ea omagiază rolul istoricului și criticului de artă Petre Oprea (1928 – 2011) în susținerea și dezvoltarea instituției dar și a colecționismului autohton.

Cunoscut pentru preocupările sale privind valorificarea colecțiilor particulare (volumul Colecţionari de artă bucureşteni apăruse deja în 1976), Petre Oprea era desemnat în iulie 1978 să conducă Muzeul Colecţiilor de Artă. În această calitate consemnează în Jurnalul anilor 1976-1980 diferite elemente anecdotice legate de zilele premergătoare deschiderii muzeului pentru public în urmă cu 40 de ani. În monografii, studii, articole, memorii despre un număr impresionant de mare de artişti, Petre Oprea surprinde detalii trecute adesea cu vederea de alți autori, scrierile sale constituind astăzi o prețioasă sursă de informații ce contribuie la cunoașterea unui fenomen pe care-l numea uneori „Şcoala de pictură de la Bucureşti”.

Printre lucrările din colecții particulare prezentate cu acest prilej se numără Pădure la Cassis de Lucian Grigorescu, Femeie în rochie neagră de Theodor Pallady, Pescari în barcă de Nicolae Dărăscu, Femeie citind de Alexandru Ciucurencu, Natură statică cu floare de Francisc Șirato și Interior de Gheorghe Petrașcu.

„100 de ani de costum românesc. 1918-2018”, în Portugalia

La Museu do Traje (Muzeul Costumului Tradiţional) din Viana do Castelo se va deschide în data de 19 mai, la ora 18:00, o expoziţie, inedită în Portugalia, de artă populară românească, ce poartă marca Muzeului de Etnografie al Transilvaniei din Cluj şi curatoriată de cercetătorul şi colecţionarul Sebastian Paic, împreună cu restauratorul Laura Troșan din cadrul instituţiei amintite.

Intitulată 100 de ani de costum românesc. 1918-2018, expoziţia este o panoramă a diversităţii costumului românesc de sărbătoare din ariile etnografice majore constituite în spaţiile locuite de români, fie ei aflaţi în graniţele de azi ale ţării, fie în Basarabia, Bucovina de nord sau în Balcani. Cele 30 de ansambluri de costum sunt însoţite de obiecte de uz curent din gospodăria ţărănească tradiţională, cu valoare etnografică şi antropologică, şi de panouri cu informaţii despre alcătuirea şi terminologia costumului românesc, despre istoria şi răspândirea acestuia, despre tehnicile de realizare precum şi despre originea simbolurilor prezente pe el şi semnificaţia lor.

Expoziţia este organizată de ICR Lisabona în parteneriat cu Museu do Traje din Viana do Castelo, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj şi colecţionarul Sebastian Paic şi va fi deschisă până pe 31 august.

Museu do Traje (Muzeul Costumului Tradiţional) din Viana do Castelo a fost creat în 1997, asumându-şi misiunea de a studia şi populariza identitatea şi moştenirea etnografică a costumului popular tradiţional din regiunea din jurul oraşului Viana do Castelo. Muzeul este membru al Reţelei Portugheze a Muzeelor din 2004, integrând un centru de cercetare etnografică, fapt care îi conferă o mare responsabilitate în studiul, conservarea şi popularizarea bunurilor culturale.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei este cel mai vechi muzeu etnografic din România, fiind înfiinţat în 1922. Între fondatori se numără Sextil Puşcariu, Romulus Vuia, George Oprescu, Alexandru Lapedatu şi George Vâlsan. Sediul actual, în care funcţionează din 1957, este „Reduta“ din strada Memorandumului din Cluj, de asemenea un monument istoric cu valoare deosebită, iar prin colecţia pe care o adăposteşte şi cercetarea ştiinţifică desfăşurată este unul dintre reperele majore ale hărţii culturale a României.

Sebastian Paic este cercetător în domeniul costumului tradiţional românesc. Colecţia sa numără peste 1.000 de costume şi alte piese etnografice, dintre care unele depăşesc vechimea de 100 de ani.

Laura Troşan este istoric, etnograf şi expert restaurator, fiind şefa laboratorului de restaurare textile al Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Călătorie pe Dunăre. Reprezentări grafice şi cartografice

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi vă invită joi, 17 mai, la ora 18:00, la vernisajul expoziţiei „Călătorie pe Dunăre. Reprezentări grafice şi cartografice din secolele XVII – XIX”, deschisă în perioada 18 mai – 22 iulie.

Expoziţia reuneşte lucrări din patrimoniul propriu şi din colecţia Muzeului Hărţilor din Cornu, într-o selecţie realizată de curatorul Elena Păunoiu. Publicul este invitat să călătorească în timp, graţie hărţilor şi lucrărilor de grafică ce prezintă fluviul, regiunile şi oraşele pe care le străbate. De la hărţile de secol XVII, uneori lacunare, imprecise sau bazate pe informaţii subiective, până la cele precise şi riguros întocmite, din secolele XVIII – XIX, expoziţia surprinde evoluţia ştiinţei cartografiei şi importanţa Dunării din multiple puncte de vedere: politic, strategic, economic etc.

Pe hărţile Dunării vom descoperi trasate şi prezentate confruntări dintre puterile europene şi Imperiul Otoman, planuri de luptă, teatre de război, planuri de cetăţi şi oraşe. Acestora li se adaugă litografii şi gravuri de secol XIX, realizate de artişti care au creat imagini sugestive, inedite şi bine documentate ale unor zone spectaculoase sau mai puţin accesibile de pe traseul fluviului. Sunt remarcabile hărţile care poartă semnăturile unor cartografi renumiţi, precum Sanson, Visscher, Seutter, Cantelli da Vignola, Homann; pe lângă reprezentările complete sau parţiale ale cursului Dunării, acestea conţin ornamente bogate, simboluri, figuri alegorice şi portrete ale unor personalităţi istorice, completând informaţia de ordin geografic cu date din alte domenii ale cunoaşterii.

„Călătorie pe Dunăre. Reprezentări grafice şi cartografice din secolele XVII – XIX” constituie principalul centru de interes în jurul căruia vor configura evenimentele propuse publicului pentru Noaptea Muzeelor (19 mai). Cu această ocazie, expoziţia va putea fi vizitată gratuit în intervalul 14:00 – 24:00.

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) este singura instituţie culturală cu acest specific din România și printre puținele din lume. Muzeul deține o colecţie de peste 800 de hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal regiunile româneşti dar și țările Europei și alte continente. MNHCV își propune să devină mai mult decât un muzeu, să fie un loc de intersecție al artelor și un centru pentru studierea și reconsiderarea istoriei și a geografiilor lumii, atât de către specialiști cât și de către publicul general.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.